În 1992, Ioan Stoica a deschis compania Caritas, declarativ, pentru a „ajuta” financiar populația României care se confrunta cu tranziția dificilă a anilor`90. Bani nu prea erau, fiecare dorea să o ducă mai bine, așa că româii s-au repezit grămadă la momeală.
Momeală bine gândită de altfel. Caritas promitea un câștig uriaș: 800% față de suma depusă, în doar 3 luni. Au existat și oameni care și-au vândut apartamentele ca să le ”joace” la Caritas. În fine, Stoica a înșelat 4 milioane de oameni. Socotelile momentului spun că banii care au trecut prin Caritas au fost aproximativ 3 miliarde de dolari. Schema Caritas era, de fapt, o schemă Ponzi.
Ce este o schemă Ponzi
Acest model de afaceri fraudulos a fost utilizat prima dată de emigrantul italian Charles Ponzi în anul 1919.
Dorința de înavuțire rapidă îi împinge pe Ponzi sa inventeze o schemă de câștiguri ușoare. Charles a fondat compania The Securities Exchange, în care „participantul” investea 1.000 de dolari, iar compania promitea că îi va plăti 1.500 de dolari în 90 de zile. Deci 50% în 3 luni. De unde veneau acești bani? În realitate, nu se efectua nicio investiție, iar „profitul” era luat din banii noilor participanți. În 1920, piramida s-a prăbușit, dar Charles s-a îmbogățit în acest fel cu 20 de milioane de dolari.
Milă și nu prea
Revenind la schema lui Stoica, trebuie spus că numele schemei a fost bine gândit, “caritas” însemnând „milă” în limba latină. Acest cuvânt era în consonanță cu numele organizațiilor caritabile mondiale. Inspira încredere.
Cum scriam, Caritas promitea un câștig uriaș: 800% față de suma depusă, în doar 3 luni. Depozitele în sine au fost inițial limitate la echivalentul în lei a 50 USD. Apoi suma minimă a crescut la 100 USD, iar cea maximă la 800 de dolari.
Deși pe atunci aceste sume erau uriașe, Caritas a devenit rapid foarte popular.
Culmea, dus de nas a fost și Gheorghe Funar, personaj politic important la acea vreme, cu aspirații la postul de Președinte al României.
Ca primar al municipiului Cluj-Napoca a închiriat către organizația Caritas un spațiu imobiliar aparținând administrației locale. Se mai spunea, în epocă, cum că același Funar a plătit unui ziar local pentru a publica periodic liste cu oamenii „norocoși” Adică cei care și-au înmulțit investițiile de opt ori.
În august 1994 piramida s-a prăbușit
Până la faliment, Caritas a atras circa 3 miliarde de dolari. Dar iar în cele mai bune zile ale sale, organizația a deținut o treime dintre toate bancnotele românești aflate în circulație.
Trimis în judecată pentru fraudă, Ioan Stoica a fost condamnat în 1994 de Tribunalul Cluj la 7 ani de închisoare, dar pedeapsa i-a fost redusă la doi ani după ce a făcut apel. În final, el a ispășit numai un a și jumătate î pușcărie.
În 1996 și 2014, Funar a candidat pentru funcția de președinte al României, dar a pierdut de fiecare dată. La ultimul scrutin Funar a obținut 0,47% din totalul voturilor exprimate.