UE şi SUA iau în considerare impunerea de sancţiuni Kievului, după legile restrictive adoptate săptămâna trecută, care au declanşat mişcări de protest mult mai violente.
Uniunea Europeană ar putea adopta sancţiuni împotriva Ucrainei după manifestaţiile violente de duminică noapte de la Kiev. "Cred că ceea ce s-a întâmplat acolo a fost o consecinţă a acestui set de legi represive, care au schimbat situaţia în Ucraina", a declarat ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, referindu-se la măsurile adoptate recent de guvernul ucrainean prin care încearcă să pună capăt manifestaţiilor proeuropene ce zguduie fosta republică sovietică de aproape două luni. Bildt a mai subliniat că UE trebuie să reacţioneze la "pachetul de represiune" adoptat de administraţia Ianukovici. Washingtonul a avertizat, de asemenea, că examinează în continuare opţiunea sancţiunilor. Proteste reaprinse Statele Unite au atras atenţia că ceea ce s-a întâmplat duminică seara este tocmai efectul eşecului guvernului ucrainean de a asculta cererile legitime ale populaţiei. Duminică seara, câteva sute de mii de ucraineni au ieşit în stradă pentru a denunţa legile controversate adoptate săptămâna trecută şi prin care guvernul de la Kiev speră să stăvilească tăvălugul pro-european. Legile prevăd amenzi şi detenţie pentru cei care instalează corturi în locuri publice sau care atacă clădiri guvernamentale. Demonstraţia a degenerat în violenţe după ce manifestanţii au încercat să străpungă cordonul de jandarmi pentru a ajunge la sediul Parlamentului. Poliţia a încercat să le blocheze accesul protestatarilor cu vehicule de transport, dar acestea au fost distruse şi incendiate de manifestanţii furioşi. La o temepratură de -7 grade, poliţia ucraineană a folosit tunuri cu apă, fără niciun efect însă, manifestanţii refuzând să se retragă. Câteva zeci de răniţi au fost înregistraţi de ambele părţi. Îngrijorat de recrudescenţa protestelor pe care, culmea, tocmai legile pe care le-a promulgat acum câteva zile trebuia să le ţină în frâu, preşedintele Viktor Ianukovici a făcut un pas înapoi, chemând opoziţia la negocieri "pentru a pune capăt crizei politice".