În urma deciziei USL de a comasa alegerile europarlamentare cu referendumul pentru revizuirea Constituţiei, Crin Antonescu rămâne, cel puţin teoretic, candidatul USL la prezidenţiale.

Cel puţin la nivel declarativ, liderii USL Victor Ponta şi Crin Antonescu au încheiat un armistiţiu până după alegerile europarlamentare. În urma unei şedinţe la sediul USL, cei doi lideri au anunţat că odată cu alegerile europarlamentare va avea loc şi referendumul pentru revizuirea Constituţiei, aşa cum EVZ a anunţat încă de sâmbătă. Consultarea ar urma să aibă loc pe 24 şi 25 mai, cu prag de validare de 50%. S-a optat pentru această variantă - referendum timp de două zile - întrucât legea prin care se scădea pragul la 30% nu poate fi aplicată mai devreme de decembrie 2014. Garanţii reciproce Liberalii au fost cei care au propus această variantă, pentru a se asigura, în primul rând că Antonescu va mai fi susţinut de PSD pentru cea mai înaltă funcţie în stat. În acest sens, protocolul USL va fi modificat astfel încât numele candidatul Uniunii la alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu, să fie precizat "foarte clar". În schimb, la fel de clar se va scrie că Ponta este premierul USL. Antonescu, în calitate de preşedinte al comisiei de revizuire şi de "părinte" al noii Constituţii, ar putea să folosească această temă pentru a mobiliza la urne electoratul PNL la alegerile europarlamentare. În caz de reuşită, "bătălia" pe Dreapta la europarlamentare ar fi câştigată de liberali detaşat, în detrimentul celorlalte partide cu aceeaşi orientare. Dezavantajul constă în faptul că, dacă prezenţa la vot nu trece de 50%, Antonescu va suferi o înfrângere usturătoare, cu doar câteva luni înainte de prezidenţiale. În ceea ce priveşte PSD, social-democraţii se asigură că, cel puţin până la alegerile europarlamentare, liberalii nu se vor dezice de guvernare. În plus, dacă Antonescu va ajunge la Cotroceni, ar putea avea prerogative serios diminuate în caz că noua Constituţie va intra în vigoare. La finalul şedinţei USL, cei doi lideri ai Uniunii au anunţat că PSD şi PNL au luat decizia de a candida separat la alegerile europarlamentare. Prezidenţiale pe 2 sau 9 noiembrie Liderii USL vor să scape cât mai repede de Traian Băsescu. Astfel, premierul Victor Ponta a anunţat că alegerile prezidenţiale se vor desfăşura pe 2 sau 9 noiembrie. La rândul său, Crin Antonescu a afirmat că USL a decis organizarea alegerilor prezidenţiale cu 45 de zile înainte de expirarea mandatului preşedintelui Traian Băsescu şi a adăugat că prin această decizie "nu se ştirbeşte nicio zi a actualului mandat" al acestuia. Capcana "celor 300" USL vrea să revină la votul pe liste şi să avem 300 de deputaţi, şi nu 300 de parlamentari, aşa cum a stabilit referendumul validat în 2009. Cât priveşte parlamentul unicameral, consfinţit prin acelaşi referendum, acesta a fost complet uitat. Pe lângă Constituţie, va fi nevoie şi de modificarea Legii electorale în care este stipulat numărul de parlamentari şi modul în care aceştia sunt aleşi. Numărul senatorilor nu a fost stabilit. "La Senat este o chestiune de adoptare a Constituţiei, care se leagă şi de procesul de regionalizare, deci sunt lucruri pe care nu le putem preciza acum tocmai pentru că e vorba de noul câmp constituţional", a precizat ieri liderul PNL, Crin Antonescu. Voinţa românilor, ignorată USL dă uitării faptul că în 2009, la referendum, 77,78% dintre alegători s-au pronunţat în favoarea parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. Cel mai probabil, USL va folosi numărul de 300 de deputaţi pe care vrea să-l includă în Constituţie pentru a crea confuzie în rândul alegătorilor, făcându-i să creadă că respectă ceea ce aceştia au votat în 2009. Liderii Uniunii se tem de varianta în care Traian Băsescu va cere repetarea în acest an a referendumului pe unicameral, aşa cum a ameninţat. Întrebat cum vede varianta în care Băsescu va convoca şi el un referendum odată cu europarlamentarele, Victor Ponta a răspuns: "Să facă ce vrea şi când vrea". Referendumul valid din 2009 nu poate fi însă aşa uşor ignorat. În iunie 2012, CCR s-a pronunţat împotriva legii uninominalului pur - iniţiată de USL - şi pentru că aceasta nu respecta voinţa românilor exprimată în 2009. Planurile USL riscă să se lovească de acelaşi obstacol. (Carmen Vintilă) O Constituţie anti-Băsescu Mircea Marian Deşi Traian Băsescu nu va mai fi la Cotroceni din 21 decembrie 2014, USL a elaborat un proiect de revizuire care pare că are drept scop să rezolve frustrările liderilor PSD şi PNL în relaţia cu şeful statului. În plus, dacă noua Constituţie va fi validată prin referendum, Parlamentul va deveni singura putere în stat, având practic puterea de a controla Justiţia. Principala problemă a noii Constituţii este că nu ţine însă cont de referendumul din 2009, când alegătorii au cerut parlament unicameral, cu doar 300 de deputaţi. Comisia de la Veneţia, rol formal Calendarul pe care şi l-a propus USL este unul strâns, dat fiind că, până pe 24 aprilie, proiectul trebuie să fie gata. În acest moment, documentul se află la Comisia Constituantă, care va începe să lucreze pe 27 ianuarie. Înainte să fie votat pe rând de Cameră şi de Senat, proiectul trebuie să se pună în acord cu observaţiile Comisiri de la Veneţia, fapt ce ameninţă graficul USL. Comisia de la Veneţia ar putea face o evaluare a propunerii de revizuire a Constituţiei abia în iunie, dacă primeşte proiectul până la sfârşitul lunii ianuarie, explica, în octombrie 2013, preşedintele acesteia, Gianni Buquicchio. În martie ar putea oferi cel mult o evaluare provizorie. Cum nu poate răbda până în iunie, probabil că USL nu va aştepta opinia finală a experţilor străini. Preşedinte de formă Potrivit proiectului USL, preşedintele României îşi pierde atribuţia de a nominaliza premierul, după alegeri. "Preşe dintele îl desemnea z ă drept candidat pentru funcţia de prim- ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică participante la alegeri care au obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare", propune USL. Practic, aceasta garantează PSD că, dacă rămâne cel mai mare partid, îşi va putea impune premierul şi în 2016, fără a depinde de viitorul şef al statului. Şeful statului îşi pierde şi dreptul de a cere urmărirea penală a miniştrilor. O altă atribuţie pe care o pierde preşedintele României este cea de a reprezenta ţara la reuniunile Consiliului European. "Guvernul asigură reprezentarea României la reuniunile Uniunii Europene", va prevede Constituţia USL. Ponta rezolvă astfel o dispută cu preşedintele României, premierul PSD dorind să fie el cel care participă la reuniunile de la Bruxelles. Parlamentul, o supraputere Un studiu EFOR arată că amendamentul care reprezintă "cheia" revizuirii prevede că: "Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român, forul suprem de dezbatere şi de decizie al naţiunii şi unica autoritate legiuitoare a ţării". Potrivit EFOR, echilibrul dintre puterea judecătorească, executivă şi legislativă se rupe. În plus, Parlamentul devine organ de anchetă, putând chema pe oricine în faţa sa - inclusiv pe magistraţi - şi are dreptul "exclusiv" de a cere urmărirea penală a miniştrilor.