La o numărătoare corectă, mai sunt vreo 1.200 de exemplare în România. Autorităţile declară însă mai multe, pentru a putea fi vânate. Ca să le împuşte, străinii plătesc 3.000 de euro. Românii cu mult mai puţin.
România deţine recordul mondial la trofee de capră neagră, cu primele 16 locuri, din 20. Una dintre "mândriile" românilor în epoca de aur şi monument al naturii, capra neagră este considerată animal de interes comunitar, adică face parte din speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice de pe teritoriul Uniunii Europene şi este protejată de multe legi şi convenţii. Cu toate astea este imposibil de spus câte exemplare au mai rămas în România. Cei de la Ministerul Mediului cred că sunt în jur de 6.700 de exemplare, vânătorii susţin că sunt 10.000. Cei din rezervaţii şi specialişti în conservarea speciilor rare sunt siguri că România nu are mai mult de 1.200 de capre negre. În anul 1989, în zona Borsa au fost numărate în jur de 500. În 2003, când numărătoarea s-a făcut corect, a reieşit că mai erau 30 de exemplare.
În realitate autorităţile de la noi numără exemplarele după ureche şi declară mai multe pentru a putea să fie vânate. Echipa emisiunii "Din Interior" de la Digi 24 a urcat până la 2.238 de metri, pe cea mai înaltă culme a masivului Piatra Craiului, pentru a filma caprele negre şi a discuta cu oamenii locului. Pentru membrii unei asociaţii de vânătoare din România, taxa pentru a împuşca o capră neagră este în jur de 1.000 de lei. Pentru străini, tarifele ajung până la 3.000 de euro, în funcţie de exemplar. Parcurile Naţionale, capcană pentru animale rare Singurele locuri în care, teoretic, capra neagră este la adăpost de vânători sunt parcurile naţionale. Cu toate astea, în Parcul Naţional Munţii Rodnei capra neagră a fost în pericol de dispariţie. Localnicii şi braconierii au vânat-o fără discernământ în anii 90, până la începutul anilor 2000. Într-un material al campaniei "România din Interior", duminică, de la ora 18.30, emisiunea prezentată de Laurenţiu Rădulescu, vorbeşte despre singurele refugii pentru caprele negre şi speciile protejate: parcurile naturale şi naţionale. Aici, teoretic, este interzisă vânătoarea. Numai că, în mod aberant, fondurile de vânătoare se suprapun sau se învecinează cu parcurile naţionale. Există suspiciunea că animalele sunt atrase din zonele protejate pe fondurile de vânătoare, altfel este inexplicabil cum vânătorii reuşesc să vâneze capre negre în perimetrul legal, fiind ştiut faptul că animalele trăiesc doar la anumite altitudini şi nu coboară niciodată atât de mult.