Folosind hărți vechi de o sută de ani, profesioniști în cinematografie, artă fotografică, design digital, literatură, alături de istorici și documentariști au pornit într-o călătorie prin România de astăzi.
Totul a început de la o carte veche, primul album despre România publicat vreodată, care a fost editat la Leipzig, de F. A. Brockhaus, și îi este dedicat Majestății Sale Regelui Carol al II-lea al României: “România. Natură. Clădiri. Viață populară”. Găsit într-o bibliotecă o sută de ani mai târziu, vechiul album a inspirat o echipă de creație, care a pornit chiar de la gândurile adunate într-o notiță introductivă semnată de autor, fotograful german Kurt Hielscher: “Am fost invitat de Guvernul român să călătoresc ca oaspe în România și să alcătuiesc o carte asemănătoare celor despre Germania, Spania, Italia sau Țările Nordice. În ajunul călătoriei mele, un scriitor cunoscut m-a întrebat cu mirare: “De ce să pierzi timpul tău scump cu lucrarea aceasta?” Mulți trebuie să aibă aceeași părere. Ce puțin se știe despre această țară! Pe mine, însă, tema mă ispitea. Poate că aparatul meu va ști să descopere frumuseți ascunse. Totuși, din când în când aveam îndoieli. Sufletul acestei țări mi se va deschide oare?”. Kurt Hielscher a călătorit 2500 de kilometri printr-o țară în vreme de reconstrucție, după ce războiul se dezlănțuise “ca o furtună cotropitoare asupra omenirii”. “Pe urma lui”, spune Octavian Goga în prefața pe care a scris-o pentru vechiul album, “continentul, transformat dintr-o casă mortuară într-o casă de sănătate, se sbuciuma copleșit de teorii și formule, fără să-și găsească locul”.
O sută de ani mai târziu
O sută de ani mai târziu, “O călătorie de 100 de ani”, proiect inițiat de “Fundația Domeniul Otetelișanu”, este o cercetare, din perspectiva multiplelor limbaje de expresie contemporane, care pornește de la fabulosul drum parcurs de fotograful german Kurt Hielscher prin România aflată în reconstrucție după Primul Război Mondial. Cercetarea de demult a dat Europei unul dintre cele mai prețioase albume ale timpului, considerat de cronicarii vremii cea mai frumoasă și mai elegantă carte tipărită în Europa până atunci. Păstrând plăcerea de vânător evocată de Hielscher cu o sută de ani în urmă, trei echipe de filmare și-au propus să înțeleagă importanța contemporană a acestui album. Artiști din diverse domenii și-au luat ca reper această călătorie pentru a evalua, într-un limbaj actual, România de astăzi. Urmând această hartă, documentarea se realizează în toate regiunile României, în Sudul Basarabiei (Ucraina), Cadrilater (Bulgaria) și în Republica Moldova.
Căutăm o comoară, oferim recompense!
O suită de mini-documentare vor anunța rețele de cercetare, deschise oricui dorește să se alăture proiectului, , contribuind cu idei, informații, fotografii vechi sau filmări actuale. ”Căutăm o comoară și oferim recompense oricui are indicii! Fundația “Domeniul Otetelișanu” solicită documente, informații, fotografii vechi, filmări sau orice alt elemente care să contribuie la conturarea acestui puzzle, oricui dorește și poate contribui la această amplă cercetare”, transmit organizatorii. Regulamentul acestui concurs este publicat pe rețelele sociale.
Marele Igor Cobileanski a plecat și el pe urmele lui Hielscher
Printre cei porniți pe urmele lui Hielscher se numără regizorul Igor Cobileanski, unul dintre cei mai premiați cineaști care gândesc și crează în România. Regizorul de origine basarabeană Igor Cobileanski are până acum 74 de selecții în diversele categorii ale celor mai importante festivaluri de film, scurtmetraj sau documentar ale lumii, 16 premii în palmares, fiind autorul a 18 filme, printre care și serialul „Umbre”, o producție HBO. Face parte din echipă și Cristian Gugu, autorul unei serii remarcabile de documentare, printre care Georgrafie Națională (2003) sau “Brâncuși în eternitate” - o producție prezentată în numeroase festivaluri și competiții cinematografice. Lucian Dobrovicescu, istoric, regizor de film și documentarist. Lucian este absolvent al Academiei de Teatru și Film București, care a fost asistent de regie pentru filme precum „Restul e tacere”, marele succes al lui Nae Caranfil, sau ”Coborâm la prima”, în regia lui Tedy Necula, participă și el.
Trecutul și prezentul față în față. Cum arată locurile fotografiate de Kurt Hielscher acum?
Cele mai interesante fotografii realizate pe urmele fotografului german vor fi adunate într-un album, care dorește să pună în oglindă trecutul cu prezentul. Fotografiile făcute de Hielscher și cele realizate acum. Albumul va avea un tiraj de 2000 de exemplare și va fi trimis, așa cum se trimiteau vederile de altădată, tuturor instituțiilor și organizațiilor care susțin sau promovează actul cultural în România.
Oamenii de cinematografie alăturați proiectului vor croi 50 de mini-documentare despre tot atâtea dintre locurile fotografiate de Hielscher. Filmulețele vor fi disponibile publicului pe situl www.100deani.ro. Până în decembrie, va fi realizat un film documentar de 80 de minute, care să prezinte întreaga călătorie de acum.
Fundația Domeniul Otetelișanu
În cei cinci ani de la înființare, Fundația „Domeniul Otetelișanu” a realizat programe culturale în conacul de la Benești, casa în care s-au născut boierii Otetelișeni – printre care și omul care a revoluționat sistemul de învățământ în Țara Românească, Petrache Poenaru. Pentru activitatea susținută în promovarea culturii și artei, Fundația „Domeniul Otetelișanu” a fost nominalizată în anul 2016, la Gala Premiilor Fondului Cultural Național, la categoria „Premiul pentru activarea patrimoniului imaterial, care se acordă unei inițiative care a adus în actualitate și a făcut relevant pentru societatea contemporană patrimoniul imaterial, punându‐i în valoare resursele identitare”. De asemenea, unul dintre proiectele sale a fost printre cele trei selectate pentru Premiul Charlemagne pentru Tinerii Europeni, acordat în urma deliberărilor la care participă juriile naționale din toate cele 28 de state membre ale UE, un juriu european, format din trei deputați europeni, Președintele Parlamentului European și patru reprezentanți ai Fundației pentru Premiul Internațional Charlemagne.