Într-o foarte așteptată decizie, Curtea Constituțională germană a calificat, marți, 5 mai, ca „îndoielnică” competența Băncii Centrale Europene de a răscumpăra masiv datorie publică.

Instanța supremă germană a solicitat BCE să își limiteze răscumpărările de datorie publică la mandatul pe care îl are, într-o decizie care pune în pericol planul de sprijin european al economiilor.

Banca Centrală a Germaniei nu va fi autorizată să participe la acest program anti-criză, dacă „consiliul guvernatorilor BCE” nu demonstrează „în trei luni” că nu a depășit limitele stabilite de tratatele europene, a hotărât Curtea Constituțională germană din Karlsruhe.

Aceasta a afirmat că „nu a putut stabili vreo încălcare” din partea BCE a interdicției de a finanța direct statele europene. Însă, într-o decizie de o rară virulență, după ce magistrații germani afirmă că este „îndoielnică” competența băncii europene de a răscumpăra datorie publică, ei cer o analiză „completă și detaliată” a „proporționalității” măsurii.

Altfel zis, ei cer ca BCE să demonstreze că beneficiile pentru economiei sunt mai mari decât inconvenientele.

În particular, judecătorii de la Karlsruhe refuză să se supună avizului Curții de Justiție a UE, care a validat la sfârșitul lui 2018, programul BCE, dar care, potrivit instanței germane, a „ignorat total consecințele sale economice”.

Intenționata injecție masivă de lichidități îi afectează „practic pe toți cetățenii”, fie ei „acționari, proprietari, economisitori sau deținători de polițe de asigurări”, provocând „pierderi considerabile pentru economisitorii privați”.

Or, aceste achiziționări de obligații suverane au reprezentat cea mai mare parte din cei 2.600 de miliarde de euro injectați pe piețe între martie 2015 și decembrie 2018, în cadrul „relaxărilor cantitative” (Quantitative Easing – QE), reactivate în noiembrie trecut.

Formal, decizia de marți a instanței germane nu privește direct Programul de Urgență împotriva Pandemiei, anunțat la jumătatea lui martie de către BCE, în valoare de 750 de miliarde de euro, care urmează să se desfășoare până la sfârșitul acestui an.

Însă, această decizie ar putea „limita răspunsul BCE la cea mai gravă recesiune europeană din timp de pace”, avertizează Holger Schmiedling, economist la Berenberg Bank, citat de Le Monde.

Dar efectul major al deciziei instanței germane nu este în plan economic, ci juridic și politic.

„Este vorba de o declarație de război către Curtea de Justiție a UE, și ea va avea consecințe grave”, a declarat și Joachim Wieland, profesor de drept la Universitatea de Științe Administrative, care vede adevărata provocare între CJUE și curțile constituționale naționale.

„Este o invitație și pentru alte țări să ignore pur și simplu deciziile care nu le convin”, a spus Wieland, citat de Bloomberg.

Decizia Curții germane este o sfidare directă la supremația judecătorilor UE, ale căror decizii sunt obligatorii în cele 27 de state europene. Ea deschide o cutie a Pandorei de ordin juridic în UE, crede Guntram Wolff, directorul grupului de reflecție Bruegel de la Bruxelles.

Numind o decizie a CJUE „ultra vires” sau depășind competențele legale, „reprezintă o uriașă problemă pentru integritatea legislației UE”, comentează Wolff.

„Toate curțile naționale pot ignora acum curtea UE, afirmând că același lucru l-a făcut și curtea germană”, a mai spus Wolff.

Ministrul polonez adjunct al Justiției, Sebastian Kaleta, a afirmat că decizia Curții Constituționale germane arată „o dată în plus” că UE nu are autoritatea de a se amesteca în problemele juridice ale Poloniei.

În ultimele luni, CJUE a emis mai multe sentințe care condamnă reformele din sistemul de justiție polonez.

Laurent Pech, profesor de legislație europeană la Universitatea Middlesex, din Londra, a declarat că decizia Curții germane poate provoca ciocniri cu „guvernările autocratice din Polonia și Ungaria”.