„În fapt, se rețin următoarele cu privire la numita Kovesi Codruța Laura, în prezent procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA):

A fost numită la conducerea Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în anul 2006, în pofida avizului negativ primit din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care, pe bună dreptate, a considerat că numita nu are pregătirea și experiența profesionale cerute de funcția de procuror general al României. CSM și-a întemeiat decizia pe caracterul submediocru al activității prestate de Kovesi Codruța Laura la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu unde, în clasamentul rezultat ca efect al evaluării procurorilor din anul 2005, a ocupat doar locul 10 din 16.

Există suspiciunea rezonabilă că factorii determinanți în numirea lui Kovesi Codruța Laura ca procuror general al României au fost esențialmente extraprofesionali, cu precădere politici. Suspiciunea este întemeiată pe legăturile de prietenie dintre tatăl numitei, Lascu Ioan, la acea vreme prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș, funcție pe care o ocupa încă din anul 1980, și lideri ai fostului PDL aflat la guvernare în anul 2006, precum și pe statutul de colegă de studenție cu Emil Boc, pe care împricinata l-a avut.

Activitatea lui Kovesi Codruța Laura la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a remarcat prin nimic deosebit în planul înfăptuirii Justiției. Marile cazuri ale perioadei postrevoluționare, precum dosarul Revoluției sau cel al Mineriadei din 13-15 iunie 1990, au continuat să zacă în fișetele procurorilor, numita fiind chiar atenționată public de președintele de atunci al României pentru această situație intolerabilă.  În același timp, Kovesi Codruța Laura a fost acuzată public de foști procurori din subordine de tergiversarea altor anchete mari, ca, de exemplu, privatizările strategice.

În pofida acestor date ale stării de fapt, printr-un troc politic încheiat de președintele și de prim-ministrul de la acea vreme, în luna aprilie 2013, Kovesi Codruța Laura este numită în funcția de procuror-șef al DNA, mandat reînnoit, în anul 2016, de noul președinte al României. În patru ani de mandat în fruntea Direcției, Kovesi Codruța Laura deturnează activitatea DNA de la scopul prevăzut de lege și de Constituție, în speță înfăptuirea Justiției, către eliminarea de pe piața politică și economică a unor politicieni și oameni de afaceri. Latura materială acestei deturnări constă în fabricarea de dosare penale cu probatorii precare, în utilizarea excesivă a măsurii arestării preventive în aceste cazuri, precum și în impunerea unor măsuri de control judiciar în cazul unor politicieni, măsuri care nu servesc stabilirii vinovăției sau a nevinovăției inculpaților, ci doar îndepărtării acestora din funcția publică în care au fost aleși de cetățeni.

În fapt, sub conducerea numitei, lupta anticorupție se transformă într-o vânătoare de vrăjitoare intens mediatizată, care nu are nicio legătură cu Justiția, ci ține exclusiv de lupta pentru puterea politică. Susținem aceste acuzații cu probe care au caracter public: dosarele penale întocmite de DNA și încheiate cu achitări definitive la instanță (cazul „Dan Radu Rușanu”), ori cu acele dosare atât de absurde și de prost întocmite, încât au fost clasate de procurorii DNA înșiși (cazul ”Ponta-Șova-Turceni-Rovinari”).

Pentru a-și atinge aceste obiective care înfrâng normele democratice ale unui stat de drept, numita Kovesi Codruța Laura a constituit ad-hoc un grup de imixtiune în gestionarea puterii politice legitime, împreună cu membri ai conducerii Serviciului Român de Informații precum generalii Coldea sau Dumbravă, ori cu politicieni asupra cărora planează suspiciunea rezonabilă că ar avea legături strânse cu serviciile secrete. Probe în acest sens sunt dezvăluirile jurnalistului Dan Andronic, din serialul „Noi suntem statul”, publicat în „Evenimentul Zilei”, precum și mărturiile fostului deputat PSD, omul de afaceri Sebastian Ghiță, afirmații confirmate de alte figuri publice. Grupul a utilizat în mod abuziv competențele legale și mijloacele tehnice ale SRI pentru a întocmi dosare penale ori a șantaja politicieni, oameni de afaceri și magistrați, operațiuni prin intermediul cărora jocul politic și electoral, așa cum este el normat de Constituție și de legile țării, a fost grav afectat.

În exercitarea mandatului de procuror-șef al DNA, Kovesi Codruța Laura a acționat ca un actor politic orientat către operațiuni de imagine publică, și nu ca un magistrat al cărui rol este înfăptuirea Justiției. Cele mai elocvente fapte care conduc la această concluzie sunt dosarul penal deschis membrilor guvernului pentru adoptarea Ordonanței 13/2017, și repetatele declarații publice care, prin conținutul lor politic, au excedat cadrul activității specifice puterii judecătorești. O dovadă indirectă a caracterului esențialmente politicianist al activității numitei o reprezintă afirmațiile mincinoase ale acesteia, făcute, în spațiul public, cu privire la contactele pe care le-a avut cu politicieni, precum și cu privire la caracterul înregistrărilor difuzate de România TV, în care Kovesi Codruța Laura le cerea procurorilor din subordine să accelereze cercetarea penală a unor dosare de politicieni importanți, chiar cu prețul nerespectării întocmai a normelor de procedură penală.

De asemenea, există suspiciunea întemeiată că, în relația cu procurorii din subordine, Kovesi Codruța Laura are un comportament abuziv, discreționar. Criteriile de evaluare a activității procurorilor DNA de către persoana care îi conduce, precum și promovările corelative acestora, au în vedere doar fidelitatea față de numită și disponibilitatea permanentă de a executa ordinele acesteia. Susținem aceasta prin probele directe furnizate de procurorii Mihaela Iorga Moraru și Doru Țuluș, magistrați cu rezultate importante în activitatea anticorupție, împotriva cărora Kovesi Codruța Laura a pornit o acțiune disciplinară al cărei scop vădit este răzbunarea. De asemenea, susținem aceasta prin probe indirecte, precum simpla prezență în corpul procurorilor DNA a unor persoane care nu au dovedit că dețin calitatea morală (Negulescu-„Portocală”) ori profesională (în cauză, prin ultimele date ale realității, se poate regăsi Jean Uncheșelu) de a ocupa demnitatea de magistrat anticorupție.

Apreciem, în baza celor expuse mai sus, că numita Kovesi Codruța Laura se dovedește o sinteză a tuturor tipurilor de ticăloșie postdecembristă: minte cu seninătatea unui prezentator de la TVR-ul anului 1990, sfidează legea și instituțiile cu un tupeu demn de un baron FSN-PDSR-PSD și se comportă cu subordonații precum ultimul ofițer de securitate pensionat, cu regrete, de Virgil Măgureanu, și recuperat de Sorin Ovidiu Vântu, ca responsabil cu managementul intern la FNI.

Pe aceste temeiuri, solicităm ministrului Justiției și președintelui României punerea de urgență în mișcare a acțiunii de demitere a numitei Kovesi Codruța Laura din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Apreciem că orice întârziere în aplicarea acestei măsuri afectează grav nu doar credibilitatea Justiției din România, ci și stabilitatea instituțională a acesteia. Asupra eventualului caracter penal al faptelor expuse lăsăm organele în drept să se pronunțe”.

Acest rechizitoriu poate purta semnătura tuturor românilor obișnuiți să gândească cu mintea proprie și să privească realitatea și dincolo de grilajul obsedant al unui haștag.