În cadrul manifestărilor organizate de Ambasada Federației Ruse, dedicate Zilei Victoriei asupra fascismului din 9 mai, o situație greu de imaginat a fost înregistrată, marți, la Sighişoara, orașul din județul Mureș, aflat chiar în „inima” României. Reprezentanți ai autorităților din Rusia și Kazahstan au depus coroane la cimitirul bolșevic pe care tronează simbolul sovietic secera și ciocanul, lângă drapelele României, Rusiei și al Uniunii Europene. În timp ce autoritățile centrale și locale nu au trimis niciun oficial de rang înalt, militarii garnizoanei din oraș au fost nevoiți să dea onorul, deși izvoarele istorice arată că în necropola sovietică nu sunt militari care au căzut pe front, „la datorie” pentru eliberarea orașului, ci, mai degrabă, în timp ce încercau să violeze ori să fure localnicii. Inițiatorii demersurilor de stabilire a adevărului istoric au trimis Ambasadei SUA o scrisoare și articolul din „Evenimentul zilei” care relata cazul de la Sighișoara, iar un înalt oficial american a trimis un mesaj de susținere.

Un ofițer al Armatei Române, Lt.col.(rz) Alexandru Teodoreanu – care reprezintă grupul de acţiune pentru strămutarea cimitirului sovietic Sighişoara – a solicitat primăriei aprobarea de a organiza o manifestație îndreptată împotriva oficialilor ruși care au depus corone  la cimitirul bolșevic din oraș. A fost refuzat pe motiv că „încalcă legea” dacă protestează în același loc în care a fost aprobată depunerea de coroane, la solicitarea Ambasadei Federației Ruse și cu aprobarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor – ONCE, din cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN).

 

„Am fost invitat, luni, la ora 13.00,  la Primăria Sighişoara unde m-am întâlnit cu o comisie formată din viceprimarul Dan Bândea, şeful Poliţiei Sighişoara, doi jurişti şi secretara primăriei care m-au informat că în conformitate cu prevederile  Legii 60/1991, avem o problemă cu adunarea publică de protest din 5 mai, în sensul că „nu pot avea loc două adunări publice în aceiaşi zi şi în acelaşi loc". Prioritate o are adunarea publică (respectiv ceremonia comemorativă ruso/română) care a fost declarată prima. După mai multe discuţii pe interpretarea legii, am decis să retrag declaraţia noastră pentru a nu risca o amendă. Toţi cei prezenţi au susţinut că sunt alături sufleteşte de grupul nostru”, ne-a transmis Alexandru Teodoreanu. Cu toate acestea, alături de un alt sighișorean, ofițerul a fotografiat afișele pregătite pentru protest, lângă monumentul bolșevic, înainte de începerea ceremoniei.

Potrivit documentelor transmise de Teodoreanu Guvernului României, Președinției, ambasadelor SUA și a Rusiei, mausoleul și monumentul cu secera și ciocanul, renovate în anul 2013, pe banii Rusiei, nu ar avea ce căuta acolo. Motivul: cei înhumați în acel loc nu au căzut „pentru eliberarea României de sub jugul fascist”, așa cum scrie pe obeliscul din centrul necropolei, pentru că au ajuns în Sighișoara, după ce germanii plecaseră din oraș,  la aflarea veștii că România a întors armele împotriva lor, pe 23 august 1944.

Așa cum reiese din documentele istorice, după 7 septembrie 1944, data la care primii militari sovietici au ajuns în localitate, la Sighișoara nu s-a dus nicio luptă între Armata Roșie și armata germană.  La acea dată, cei care se luptau cu nemții erau militarii Armatei Române, la 30 de kilometri distanță. În schimb, din rapoartele autorităților române, aflate în arhivele naționale din județul Mureș, reiese că militarii sovietici s-ar fi făcut remarcați prin jafuri, violuri sau crime îndreptate împotriva locuitorilor din fostul județ Târnava Mare. „Nu avem  nimic împotriva depunerii de coroane la căpătâiul militarilor căzuți pe front, fie ei sovietici, germani sau români. Însă, la Sighișoara, nu s-a dat nicio bătălie între germani și sovietici. Și dacă, prin absurd, sovieticii morți ar fi fost aduși de la zeci de kilometri distanță, de pe front, tot trebuia să scrie la căpătâiul lor ceva – cum îi cheamă, unitatea din care au făcut parte etc. - și să existe documente de evidență. Dar nu există așa ceva! Singurul identificat este maiorul Isacov pe a cărei piatră funerară scrie că a fost înmormântat pe 15 septembrie 1944 după ce a căzut pentru eliberarea orașului nostru, în luptele cu ocupanții fasciști, ceea ce este o minciună. Documentele istorice și supraviețuitori ai acelor vremuri arată că militarii sovietici au săvârșit crime, jafuri și violuri în această parte a țării”, a declarat, pentru „Evenimentul zilei”, Lt.col.(rz) Alexandru Teodoreanu. Acesta susține că, în urma unei discuții cu un alt ofițer, a aflat că UM 01752 Sighişoara a fost invitată să participe, cu o săptămână înainte de eveniment, direct de Ambasada Rusiei

.

Pe data de 5 mai, la solemnitatea organizată de Ambasada Federației Ruse, au participat un număr foarte restrains de persoane.  „Reprezentantul Rusiei a vorbit numai pentru cei 15 militari din gardă şi cei circa 6-7 jandarmi aduşi acolo. Ca să nu vină localnicii, au schimbat ora de desfăşurare de la 10.00 la 14.00. Cred că le-a fost teamă de proteste. Am mai fost doar noi, trei persoane din grup.Cred că delegaţia Rusia/Kazahstan au înţeles că nu sunt doriţi în Sighişoara”, a mai adăugat Teodoreanu. Acesta spune că „Prefectura a trimis un funcţionar însoţitor. A lipsit şi ONCE, deşi l-a invitat pe primar acum 10 zile,  dar MApN. s-a acoperit de ridicol ordonând UM 01752 să trimită o Gardă de Onoare la cimitirul „eroilor” sovietici. Am discutat cu toţi comandanţii  - Armatei, Poliţiei, Jandarmeriei.Toţi aveau sufletele negre. Erau informaţi, revoltaţi, ştiau de acţiunea noastră şi erau nedumeriţi de ordinele primite.”. Localnicii nemulţumiţi au început să strângă semnături pentru mutarea acelui cimitir la periferia oraşului. „Ni s-a alăturat și un grup de tineri care s-au oferit voluntar pentru strângere de semnături”, a mai declarat ofițerul.

Demers susținut de Ambasada SUA

La solicitările lui Alexandru Teodoreanu, în demersul său de a restabili adevărul istoric, și de a opri comemorarea „așa-zișilor eroi”, a răspuns doar Ambasada Statelor Unite la București. Într-un mesaj semnat de atașatul militar al diplomației de la Washington, Paul T. Matier, Colonel USAF a transmis, pe 7 mai, îi mulțumește lui Teodoreanu pentru mesaj, susține că situația prezentată este „foarte interesantă și sper că va avea succes misiunea dvs.”. Apoi, ofițerul Armatei SUA a întrebat cum au fost evenimentele de pe 5 mai, dacă s-au bucurat localnicii și îi urează noroc în misiunea sa.

MApN:ceremonia a avut loc în baza unui acord româno-rus

La solicitarea EVZ, Biroul de Presă al MapN a transmis că organizarea unei ceremonii comemorative la Parcela militarilor sovietici din municipiul Sighişoara, judeţul Mureş, se desfăşoară în conformitate cu art. 2, alin. 6, din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federaţiei Ruse şi al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, acord ratificat prin  Legea nr. 413/2006 și în baza Legii nr. 379/2003 privind regimul juridic al mormintelor şi operelor comemorative de război. Conform acordului româno-rus, „fiecare parte contractantă va asigura cetăţenilor statului celeilalte părţi contractante posibilitatea vizitării mormintelor militare care se află pe teritoriul statului său, în scopul comemorării celor dispăruţi”. 

Scrisoare către Klaus Iohannis

Într-o scrisoare transmisă pe Facebook președintelui Klaus Iohannis, în care îl roagă să-i susțină pentru mutarea cimitirului sovietic, Alexandru Teodoreanu scrie că a trimis un memoriu, pe 9 aprilie 2015, la CSAT în legătură cu „cazul grav al Cimitirului sovietic din Sighişoara, la care nu am primit răspuns, deşi am rugat măsuri urgente”. De asemenea, ofițeru arată că  „lipsa de interes a CSAT dar şi a M.Ap.N. faţă de acest caz a dus la ceeace am prevăzut: în mai multe oraşe din România, printre care şi Sighişoara, se vor depune coroane de flori de către Ambasada Rusiei şi M.Ap.N. la mormintele unor criminali de război sovietici care au terorizat populaţia paşnică (români, saşi, maghiari) a României în urmă cu 70 de ani, jefuind, tâlhărind, violând mame în faţa copiilor - cum s-a întâmplat la Şeica Mare unde șase femei săsoaice au fost violate de un pluton de sovietici, ucigând oameni”. Mai departe, ofțerul îi transmite președintelui României  lista cu cetăţenii împuşcaţi pe Târnava Mare , așa cum reiese din arhivele județului Mureș.

 Civili uciși şi jefuiţi de militari ai armatei sovietice în perioada septembrie – decembrie 1944, așa cum reiese din rapoartele jandarmeriei, poliţiei şi prefecturii Sighişoara,  descoperite în arhivele naţionale Mureş, în fostul judeţ Târnava Mare.

1. În noaptea de 02/03.10.1944, în  comuna Şeica Mare, a fost ucis prin împuşcare Binel Mihai, care striga după ajutor în timp ce un pluton de sovietici violau 6 femei săsoaice;

2. În seara zilei de 25 octombrie 1944,în  Archita,  Martin Herman  a fost împuşcat mortal, de un ofiţer sovietic, pe când striga după ajutor;

3. La data de 10.11.1944, orele 16.30, învăţătorul Vasiliu Constantin din Copşa Mică, a fost împuşcat şi jefuit pe drumul dintre halta Luna către com.Valchid;

4. în staţia Mureni, la data de 10.12.1944, 3 soldaţi sovietici l-au înjunghiat mortal pe Salem Achim din Feleac după care l-au jefuit;

5. În comuna Aţel : pe 17.12.1944, Ioan Munteanu a fost  împuşcat (mortal) şi i s-a devastat casa.

6. “Raportez….în data de 15.09.1945, orele 13.00, a fost împuşcată mortal (în cap), în localul Cantinei Fabricii de Sticlă Mediaş, numita Cruceanu Irina de 38 de ani, casnică, de către un dezertor sovietic..care făcea chef cu încă 2 soldaţi sovietici şi o rusoaică (în uniformă).

Semnalul de alarmă tras de EVZ

 „Evenimentul zilei” a atras atențoa asupra falsului istoric dein inima României, încă de pe data de 31 martie. La 70 de ani de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, locuitorii sunt nevoiți să „admire” un monument, proaspăt reamenajat, al armatei de ocupație, pe care scrie:„Glorie eroicei armate sovietice, eliberatoarea României de sub jugul ocupanţilor fascişti”.  Pe obeliscul, înalt de trei metri, din centrul cimitirului sovietic tronează simbolul comunist secera și ciocanul. Culmea este că, așa cum reiese din documentele istorice, acolo nu s-a dus nicio luptă între Armata Roșie și armata germană. Iar militarii sovietici s-au făcut remarcați prin jafuri, violuri sau crime îndreptate împotriva locuitorilor din fostul județ Târnava Mare.

Finanțare rusească

Trupele Armatei sovietice au intrat în Sighişoara, la data de 7 septembrie 1944, care era, atunci, un oraș liber, iar până pe data de 12 septembrie – atunci când s-a semnat Convenţia de armistiţiu între România şi Naţiunile Unite, reprezentate de URSS - au avut statutul de armată de ocupație. Inamicul germano-hortyst se afla la circa 30 de kilometri, spre Nord, în luptă cu Armata Română. Acesta fusese oprit de mult pe aliniamentul Mureş – Târnava Mică iar armata germană se retrăsese încă din luna august prin trecătorile din carpaţii Orientali şi de Curbură. În consecință, niciunul dintre militarii sovietici înmormântați în cimitirul sovietic de lângă Catedrala Ortodoxă din Sighișoara nu aveau cum să „cadă la datorie” în luptele pentru eliberarea României. Cu toate acestea, Ministerul Apărării Naționale (MApN), prin Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor – ONCE, dar și Primăria Sighișoara, și-au dat acceptul pentru refacerea, în anul 2013, a monumentelor funerare, cu finanțare din partea Ambasadei Federației Ruse.

Maiorul Isacov, „eroul”- vioator  ucis de un țăran

Controversele din jurul cimitirului sovietic sunt accentuate și de povestea maiorului Isacov Constantin Denisovici, cel al cărui nume tronează pe obeliscul proaspăt reamenajat. Pe placa care îi însoțește numele scrie: „Născut în 1919 în regiunea Smolensc, căzut pentru eliberarea orașului nostru de ocupanții fasciști”. Or, așa cum arată datele din Arhivele Naționale, în septembrie 1944 nu mai era, de mult, picior de german în acea zonă. Sighișoreanul Andrei Christiani avea 16 ani atunci când a fost înmormântat maiorul, pe 15 septembrie 1944.  El şi-a amintit de consternarea localnicilor că ofițerul sovietic era înmormântat ca erou, chiar în centrul Sighişoarei. Oamenii spuneau că maiorul Isacov a fost înjunghiat de un ţăran ungur, care l-a surprins în timp ce jefuia o gospodărie și încerca să violeze o femeie, „într-un sat  vecin cu Şoard.”. Cu toate acestea, sovieticii i-au făcut funeralii grandioase. Un pluton de onoare a executat foc în plan vertical iar un avion sovietic a survolat Sighişoara şi a împrăştiat sute de buchete de flori deasupra centrului oraşului.

Bravii ostași ai Armatei Roșii înecați în vin

Andrei Christiani, acum în vârstă de 86 de ani, spune că prima patrulă sovietică a intrat în Sighişoara pe 7/8 septembrie1944  și era formată din patru militari care s-au baricadat în casa primarului de atunci, Aurel Mosora, clădire care avea să devină Hotel „Steaua”. În zilele următoare - 9 -10 septembrie 1944 - a intrat în Sighişoara un detaşament al NKVD, format din circa 20-25 de militari care a servit masa în casa părintească, de tip pensiune, a familiei Christiani. Acolo a fost şi popota ofiţerilor germani, în 1943. Bătrânul Christiani mărturiseşte că soldaţii sovietici au rechiziţionat de la familia lui un aparat de radio „Nora” şi o bicicletă, aşa cum au rechiziţionat bunuri de la toţi locuitorii Sighişoarei.

El a povestit și despre scenele grotești care i-a avut în prim-plan pe militarii sovietici. Casa fostului primar Mosora a fost devastată la parter de câţiva soldaţi sovietici care au descoperit în pivniţă un butoi de circa 2.000 de litrii de vin. Ostașii Armatei Roșii au găruit butoiul cu focuri de armă în jumătatea de sus și au băut vinul, care se scurgea prin găurile făcute de gloanţe, cu gura sau cu casca. Ameţiţi, unii dintre ei au murit înecaţi în vinul scurs din butoi.Ulterior au apărut încă vreo zece soldaţi, care, după ce au aflat de cramă, au scos morţii din balta de vin formată în pivniţă şi au continuat să bea folosind căştile celor decedați.

„Coloanele armatei roșii comit jafuri, spargeri neînchipuite”

ONCE susține că reamenajarea cimitirului s-a făcut, la cererea părții ruse, în baza unui protocol semnat între Guvernul României și cel al Federației Ruse privitor la regimul mormintelor ostașilor români căzuți pe front, în Rusia și al ostașilor ruși (sovietici) căzuți pe front pe teritoriul României. Numai că, arată Teodoreanu, acest acord, ratificat prin Legea 413/2006 și Legea 379/2003, privind regimul juridic al mormintelor și al operelor comemortive de război, face referire la ostași căzuți în luptă, pe front. Or, din arhivele autorităților române reiese că, la Sighișoara și în fostul județ Târnava Mare sovieticii nu au murit înfruntându-se cu inamicul fascist. În schimb, din arhivele vremii aflăm: „Coloanele armatei roşii, începând cu 09.09. 1944, comit şi execută rechiziţii, jafuri, spargeri neînchipuite, populaţia fiind ţinută în teroare”. (Adresa Preturii Mediaş nr. 2200/1944 către Prefectura Târnava Mare, ca răspuns la solicitarea MAI.).