Editura Evenimentul si Capital

Ultima SEGREGARE ETNICĂ din Europa, în ORAŞUL cu trei Dumnezei

Babadagul era cunoscut in urma cu un secol ca un oraş unde toţi locuitorii - ortodocşi, musulmani şi evrei - trăiau în pace. Grafică: Monica Zanet
Autor: | | 44 Comentarii | 16738 Vizualizari

Romii musulmani, numiți horahane, sunt evitați și chiar izolați de românii, tătarii, lipovenii-ruși, de puținii maghiarii, grecii și chiar de restul romilor din localitate. Tradiţiile foarte vechi care încă reglează viaţa acestei comunităţi sunt revoltătoare şi intră în conflict cu cele mai elementare valori morale contemporane. EVZ vă arată cum este vândută, ca la piaţă o fetiţă de 12 ani, după ce e evaluată aşa cum se procedează cu o marfă. Cinci clanuri trăiesc acum după aceste obiceiuri incompatibile cu ideea de ţară civilizată.

Cu greu se poate găsi, de-a lungul istoriei, un orașel mai tolerant și mai cosmopolit ca Babadag (8.940 de locuitori), județul Tulcea. Tot aici, poți auzi la bătrâni povești cu evreii ascunși de ochii naziștilor în pivnițele familiilor de lipoveni, maghiari, tătari, turci, greci și români care trăiau în Babadag, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.


FOTO: În clasele horahane vin la ore cel mult trei elevi



După opt decenii, alături de aceste popoare, în localitatea situată în Dobrogea, la limita frontierei estice a Uniunii Europene, o comunitate de 1.300 de oameni, majoritatea copii, a ajuns să fie izolată de restul cultelor și etniilor. Este vorba de comunitatea romilor musulmani din Babadag, una dintre puținile din Europa, romi numiți horahane, în România, și xoraxaj, mai la sud, în Bulgaria.

Deși termenul horahane sau horahai nu are o etimologie exactă, el ar însemna în limba romă "turc” sau "non-rom”, stabilește cercetătoarea Daniela Rusu-Mocănașu. Astfel de comunități, de romi musulmani, mai sunt întâlnite în Bulgaria (denumiți xoraxaj, koraxaj), Albania (arlija, arnauta), Turcia (cergasa). Ca origine, horahanii sunt suniți de rit hannafit.

Unul dintre cei mai cunoscuți caricaturisti ai Românie, Albert Poch, cu origine evreiască, a copilărit în Babadag.  Acesta rezumă pe scurt atmosfera orășelului din anii ’30 ai veacului trecut, spirit care parcă făcea reclamă la viitoarea Uniune Europeană. “În copilăria din Babadag, pe aceeași stradă erau biserica ortodoxă, moscheea și sinagoga. Era un loc cu trei Dumnezei". Toleranții locuitori ai orășelului au decis acum să marginalizeze niște copii pentru a sanționa binecunoscutul comportament al comunității rome în toată Europa, care nu se dă înapoi de la cerșetorie, furturi, acapararea piețelor publice și de la șicanarea trecătorilor.

Cele trei motive ale izolării romilor musulmani

În orășelul care a fost o răscruce a civilizațiilor, copiii horahane învață în clase, preponderent, cu colegi romi. Asta pentru că părinții copiilor altor etnii refuză să-și vadă odraslele în aceeași bancă sau clasă cu copii romi. Motivul: le este frică ca nu cumva micuții horahane - veniți din familii care practică cerșetoria și alte fărădelegi - să-i influențeze negativ.

Horahanii sunt văzăuți ca cea mai spurcată nație deoarece își căsătoresc copiii cu veri primari, respectiv “fata lui frate-miu cu fiu-miu”.  “Să meargă la școala ca să învețe cum să se comporte în civilizație. Să invețe cum sa comunice cu restul lumii din oraș”, este mesajul dur pe care ni-l dă Elena-Gabriela (47 de ani), o româncă din Babadag care nu suportă comunitatea Horahane. Dar tocmai aceste îndemnuri, de a merge la școală și de a învăța cum să se poarte, sunt greu de îndeplinit din cauza segregației educaționale, și nu numai, din Babadag.

Oficial, este interzis

Segregarea a început în urmă cu un deceniu în Babadag, deși este interzisă prin Ordinul 1.540 din 2007 al Ministerului Educației.

Așa că separarea elevilor în funcție de etnie se face neoficial. În cele două școli gimnaziale din Babadag - „Mircea cel Bătrân” și „Constantin Brâncoveanu” - există câte două clase pentru elevii de clasa a II-a, a III-a și a IV-a . Una cu elevi preponderent horahane, alta cu elevi din celelalte nații.

Trei sunt motivele care au dus la această separare a claselor:

1. „Am avut chiar familii de romi ortodocși care nu au vrut să-și dea copiii într-o clasă cu horahane”, ne poveștește un fost învățător de la „Mircea cel Bătrân”. De altfel, și reprezentanții horahane țin să se diferențieze de ceilalți romi. Ei se consideră turci, prin afiliere musulmană, și practică circumcizia, ritual specific acestei confesiuni.

2. Împărțirea claselor se face nu doar la cererea părinților, ci și din cauza vieții dezordonate a comunității romilor musulmani. „Își înscriu copiii la școală după 15 septembrie, când începe anul școlar. Atunci e normal să-i băgăm pe acești elevi într-o clasă și să fie, preponderent, colegi cu elevi din aceeași etnie”, ne asigură Dumitru Budea, directorul Școlii „Constantin Brâncoveanu”.

3. O altă cauză a separării claselor ține de particularitățile școlilor din Babadag. „Noi avem două clădiri, la distanță de câțiva kilometri una de alta. Una e mai aproape de cartierul Bendeac al romilor. Este normal ca aceștia să învețe mai aproape de casă”, ne mai precizează Budea.

Grafică: Monica Zanet


"Fratele meu, care este în clasa a III-a, învăța într-o clasă numai cu colegi romi. Așa mi-a spus. Ceilalți elevi, români și alți musulmani îi evită la școală. Dar nu doar separarea elevilor este o problemă. Uneori nu sunt primit nici în magazinele din afara cartierului Bendea, unde stăm noi, romii musulmani. În Babadag sunt practic două orașe, unul al nostru, altora al românilor, în care noi nu avem voie", ne spune Maxim (27 de ani). Astfel de opinii ale romilor musulmani sunt dintre cele ponderate. Majoritatea apelează la cunoscutele exagerări că primarul nu-i ajută cu bani, românii îi înfometează și vor să scape.

Cât de cosmopolit este Babadagul

Conform ultimului recensământ, din anul 2011, orășelele Babadag și Eforie sunt cele mai cosmopolite localități mici și medii din Dobrogea. Spre exemplu, în Babadag trăiesc români (6.260), romi (1.219), greci (5), tătari (9), lipoveni (31), maghiari (4), turci (395). Reprezentanții acestor popoare sunt adepți ai mai multor culte. Astfel: ortodocși (6.287), catolici (5), penticostali (6), baptiști (17), adventiști (11), rit vechi (12), mulsulmani (1.582). Restul locuitorilor din Babadag nu și-au declarat apartenența.


FOTO: ^ Clasele în care nu sunt elevi horahane au până la 20 de elevi



Ce spun românii, lipovenii și tătarii

Micuții romi musulmani din Babadag sunt ocoliți de mai toate familiile din oraș, indiferent de origine sau de cult. Motivele acestora sunt dintre cele mai curioase sau dintre cele mai serioase, deși multe dintre acestea li s-au aplicat și lor, în trecut.

FOTO: Fetele horahane merg la școală până în clasa a IV-a, unii băieți termină școala până în a VIII-a. Mai niciunul nu merge la liceu



ROMÂNII. Formează comunitatea cea mai numeroasă din Babadag. Reprezentanții lor nu cred că vecinii romi se mai pot schimba, având o latură predispusă spre o viață dezordonată.

„S-au implementat și proiecte europene, părinții au plecat la muncă în străinătate. S-au întors cu bani, și-au construit vile, dar ei tot la cerșit ies. Nu pot fi educați”, este de părere Dana (39 de ani).

TĂTARII. Yussim este la a doua generație a familiei sale, care s-a stabilit în Babadag la mijlocul secolului trecut. Recunoaște că nu ar dori ca fiica sa să meargă la școală printre elevi horahane. „Mi-aș face griji. Sincer! Romii au alte tradiții, alte reguli în viață. Ei se însoară la 12-14 ani, își fac familii. În plus, au o fire predispusă pentru o viață dezordonată, la limita legii. Nu cred că ar fi vreun părinte liniștit să știe că al său copil învață cu colegi ai căror părinți au comis fărădelegi”, ne spune acesta.

LIPOVENII. Reprezentanții lipovenilor- ruși susțin că nu ocolesc familiile rome, însă modul diferit de viață îi separă. „Nu avem valori comune. Ei sunt nomazi, noi suntem statornici. Ei cerșesc, noi murim de foame dacă nu avem nimic în frigider, decât să mergem să întindem mâna”, ne-a explicat un reprezentant al comunității.

Grupul horahane din Babadag “se individualizează chiar și față de ceilalți musulmani prin etnie, față de ceilalți romi prin religie obiceiuri, limbă, într-un cuvânt, prin modul de viață", spune Daniela Rusu-Mocănașu în lucrarea sa dedicată aceastei comunități.

Loading...
Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate