Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere va apela, până la urmă, la prima soluţie tehnică pentru zona deluroasă a autostrăzii Lugoj – Deva, cuprinsă între Coşava (judeţul Timiş) şi Holdea (judeţul Hunedoara): tunel – viaduct – tunel.

Cu trei săptămâni în urmă, ministrul transporturilor Răzvan Cuc declara că va încerca să-i convingă pe oficialii Comisiei Europene că soluţia tunelurilor este prea scumpă şi să-i determine să accepte soluţia excavării (total inacceptabilă din punctul de vedere al organizaţiilor de mediu, dar şi al unor specialişti în domeniu).

După ce a vizitat luni şantierele de pe loturile 3 şi 4 ale autostrăzii Lugoj – Deva, ministrul transporturilor a declarat că porţiunea care cuprinde tuneluri şi viaducte va fi scoasă din contractul cu italienii de la Salini Impregilo (constructorii lotului 2, Traian – Vuia – Holdea) şi licitată separat. Ministrul a fost completat de directorul CNAIR, Ştefan Ioniţă „Soluţia acolo este de tunel – viaduct – tunel: 300 de metri, alţi 300 de metri, respectiv 1,3 kilometri. Costurile sunt estimate undeva la 180 de milioane de euro. Cred că în această toamnă putem avea un constructor desemnat dacă toate procedurile de licitaţie merg ca la carte. Este vorba despre secţiunea E a lotului, care, evident, nu va fi gata în acest an, dar va fi gata secţiunea D”.

 

Ministrul nu crede în „tranzitul de urşi”

 

Soluţia prezentată ieri de Ştefan Ioniţă reprezintă, de fapt, prima variantă a proiectului pentru care s-a obţinut acordul autorităţilor de mediu. Anul trecut, fosta conducere CNAIR avansa varianta a doar două tuneluri, lungi de aproape 3 kilometri, în totalul lor.

Ministrul Transporturilor a ţinut ieri să viziteze şi „peştera liliecilor” de pe traseul lotului 4 al autostrăzii, unul dintre motivele pentru care această porţiune de autostradă nu a putut fi terminată în mai 2016, aşa cum era prevăzut în contractul iniţial. „Eu n-am o problemă şi sunt un om care respectă şi protejează mediul, dar nici nu vreau să cădem în latura cealaltă a absurdităţii în care blocăm obiective majore de investiţii în infrastructura românească care generează şi o creştere şi o dezvoltare economică pentru nişte lucruri care eu cred că (şi din evluările care le-au făcut şi din discuţiile care le-am avut cu localnicii) nu ştiu cât se impuneau şi vorbesc aici de acele viaducte pentru urşi. Din ce-am vorbit şi eu şi din ce-am fost informat, din monitorizările făcute, nu există un aşa mare tranzit al urşilor astfel încât să mărim un obiectiv de investiţii cu 180 de milioane de euro”.

 

Nemulţumit de mobilizarea de pe lotul 3

 

Răzvan Cuc s-a declarat ieri nemulţumit de „mobilizarea” de pe lotul 3 al autostrăzii (cuprins între Lăpugiu de Jos şi Ilia, construit de un consorţiu spaniol). „Pe Lotul trei am găsit undeva la 100 de utilaje şi 200 de oameni, în comparaţie cu Lotul 4, unde am găsit peste 500 de oameni şi 250 de utilaje. Eu voi face un clasament şi îl voi da presei ca să vadă şi românii exact care sunt firmele serioase în România şi care vor să facă treabă. La ce ne ajută chestiunea asta? Să vedem exact, după aceea, în momentul în care vin cu pretenţii suplimentare şi vor participa la licitaţii, să le-arătăm exact ce-au făcut şi să facem un criteriu de selecţie foarte atent pentru că nu mi se pare normal să avem contracte pe autostrăzi de la anumite firme şi nu vreau să fac aici niciun fel de discriminare, să nu se înţeleagă greşit, dar, dacă tot vin nişte firme mari, nişte concerne puternice, nu vin doar să subcontracteze în România anumite lucrări către firmele româneşti. Trebuie să vină cu forţa de muncă, cu know-how-ul cu toate lucrurile care vin să le prezinte şi pe care şi le asumă că le vor pune în practică în momentul când se vor apuca să construiască autostrăzi în România”.

Răzvan Cuc a mai declarat că a cerut conducerii CNAIR să monitorizeze îndeaproape progresul şi calitatea lucrărilor de pe şantierele de autostradă şi chiar să efectueze o monitorizare video a evoluţiei proiectelor. „Nu voi tolera întârzieri. Noi suntem un partener onest şi din punct de vedere financiar ne-am ţinut promisiunile (...) termenele sunt precise, termenele nu trebuiesc prelungite tot timpul şi nu trebuie să cauţi în contracte, cum fac anumite firme, tot felul de clauze pe care să le ataci în instanţă pentru a obţine costuri suplimentare” a mai spus ministrul transporturilor.