Ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a luat, în sfârșit, atitudine în cazul doctoriței Camelia Smicală-Jalaskoski, femeia căreia statul finlandez i-a luat doi din cei trei copii și a condamnat-o la 6 luni de închisoare, în urma incidentului provocat de executorii care au ridicat minorii de acasă, acum doi ani.

Ministrul: Cu sufletul sunt alături de doamna Camelia Jalaskoski

Meleșcanu a scris pe contul său de socializare: ”Zilele acestea mă aflu la Istanbul, la Conferința Organizației Cooperării Economice a Mării Negre, dar sunt în strânsă legătura cu colegii mei din minister. Doresc să vă aduc la cunoștință faptul că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ambasada României la Helsinki s-au implicat în mod prioritar în sprijinul cetățenei române Camelia Jalaskoski, încă de la început, din anul 2015, la momentul sesizării cu privire la instituționalizarea celor doi copii minori ai acesteia. MAE și misiunea diplomatică română din capitala Finlandei a stabilit și menține o legătură permanentă cu cetățeana română în cauză, în favoarea căreia a întreprins multiple demersuri de asistență consulară, intervenind în repetate rânduri pe lângă serviciile locale de asistență socială și protecție a copiilor, autoritățile judiciare competente și Ministerul Afacerilor Externe finlandez. Acțiunea de implicare a MAE a continuat în tot acest timp, Conducerea Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și Ambasada României la Helsinki abordând în repetate rânduri cazul, în cadrul discuțiilor oficiale, cu Ambasadorul Finlandei la București și cu alți demnitari finlandezi. Pe parcursul procedurilor judiciare, misiunea diplomatică a menținut o legătură permanentă, atât cu cetățeana română, cât și cu avocatul ales al acesteia. MAE și Ambasada României la Helsinki vor acorda în continuare sprijin și întreaga asistență consulară posibilă în beneficiul cetățenei române. Vă asigur că această temă este în atenția mea și nu voi precupeți nici un efort să fac tot ce îmi stă în putință pentru rezolvarea acestui caz umanitar, desigur, respectând limitele legale și totodată ținând seama și de legislația națională a Finlandei. Chiar dacă sunt plecat la Istanbul pentru a reprezenta interesele României, cu sufletul sunt alături de doamna Camelia Jalaskoski și de toți românii care militează pentru a ne aduce copiii, înapoi, în famiile lor.”

Acțiunile MAE în afacerea ”Smicală-Jalaskoski”

În postarea sa de pe Facebook, ministrul face trimitere la următorul comunicat de siteul MAE: E o înșiruire a așa-ziselor acțiuni de sprijinire a cauzei doctoriței, dar nu se specifică un lucru: toate au eșuat, majoritatea fiind măsuri tardive.

Iată comunicatul:

”Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ambasada României la Helsinki s-au implicat în mod prioritar în sprijinul cetățenei române în cauză, încă de la momentul sesizării cu privire la instituționalizarea celor doi copii minori ai acesteia.

Misiunea diplomatică română din capitala Finlandei a stabilit și menține o legătură permanentă cu cetățeana română în cauză, în favoarea căreia a întreprins multiple demersuri de asistență consulară, intervenind în repetate rânduri pe lângă serviciile locale de asistență socială și protecție a copiilor, autoritățile judiciare competente și Ministerul Afacerilor Externe finlandez.

Mama copiilor a beneficiat de asistența consulară constantă a misiunii diplomatice române de la Helsinki, prin prestarea unor servicii consulare, precum eliberarea unor certificate de naștere românești pentru cei doi copii născuți în Finlanda, prin realizarea unor intervenții la nivel diplomatic în sprijinul acesteia pe lângă Ministerul Afacerilor Externe finlandez, administrația regională și serviciile sociale implicate, prin prezența reprezentanților ambasadei la termenele de judecată din cadrul procedurilor judiciare în care a fost implicată cetățeana română, precum și prin consilierea sa cu privire la demersurile întreprinse pe lângă autoritățile finlandeze.

Misiunea diplomatică română din Finlanda se află în legătură permanentă cu persoana în cauză, care a fost primită de către ambasadorul României la Helsinki ori de câte ori a solicitat acest lucru. De asemenea, a fost primită în audiență, la sediul MAE, cu ocazia prezenței sale în România.  

Cazul respectiv a fost abordat de către conducerea Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și de către Ambasada României la Helsinki, în cadrul discuțiilor oficiale, cu Ambasadorul Finlandei la București și cu alți demnitari finlandezi. 

În cadrul demersurilor întreprinse, Ambasada României la Helsinki a solicitat date privind dosarul întocmit de serviciile sociale  finlandeze, care au dus la măsura instituționalizării celor doi minori, însă autoritățile finlandeze au precizat că, în conformitate cu legislaţia finlandeză, nu pot furniza astfel de informații, toate detaliile legate din dosar fiind confidenţiale.

De asemenea, misiunea diplomatică română la Helsinki a solicitat inclusiv dreptul de a-i vizita pe cei doi minori. Solicitarea de vizită a consulului a fost respinsă însă de autoritățile finlandeze, care au invocat interesul superior al minorilor.

Totodată, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a transmis în luna iunie 2016 o solicitare de repatriere a celor doi copii, în vederea integrării în familia biologică extinsă din România prin încredinţarea lor spre creştere şi educare bunicilor materni. Solicitarea a fost înaintată pe cale oficială de Ambasada României la Helsinki către autoritățile finlandeze, care nu au dat curs însă acestei solicitări, prevalându-se de competenţa jurisdicţională exclusivă a instanţelor finlandeze, în conformitate cu normele de drept european în materie.

În context, se impune precizarea că, în conformitate cu reglementările comunitare direct aplicabile în toate statele membre UE (Regulamentul CE nr. 2201/2003), inclusiv în România și Finlanda, competenţa jurisdicţională în materie de exercitare a răspunderii părinteşti asupra unui minor aparţine, ca regulă generală, instanțelor judecătoreşti din statul membru pe teritoriul căruia minorul îşi are reşedinţa obişnuită la momentul sesizării justiției, în speţă instanţelor finlandeze.

Cazul respectiv constituie obiectul unor proceduri judiciare aflate pe rolul instanțelor judecătorești din Finlanda. Decizia serviciului local de asistență socială, prin care s-a dispus instituționalizarea copiilor în anul 2016, a fost atacată de mamă în justiție.

La primul termen de judecată, în baza instrucțiunilor MAE, consulul Ambasadei României la Helsinki s-a deplasat la instanță, însă i-a fost refuzat accesul la ședința de judecată. Instanța a menținut decizia de instituționalizare a copiilor, motivând-o prin „interesul superior al copiilor”. Această hotărâre a fost atacată de mamă, procesul aflându-se în prezent pe rolul Curții Supreme Administrative a Finlandei.

Pe parcursul acestor proceduri judiciare, misiunea diplomatică a menținut o legătură permanentă, atât cu cetățeanul român, cât și cu avocatul ales al acesteia.

Pe lângă procedurile judiciare privind contestarea măsurii administrative de preluare a minorilor, autoritățile finlandeze au demarat o procedură penală împotriva cetățenei române, care a fost pusă sub acuzare pentru săvârșirea unor fapte penale. Tribunalul din Tampere a găsit-o vinovată de două capete de acuzare și a condamnat-o, cu suspendarea executării pedepsei. Decizia instanței nu este definitivă și va fi atacată la instanța de grad superior, iar efectele hotărârii primei instanțe se suspendă până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Ambasadorul României în Finlanda și consulul Ambasadei României la Helsinki au asistat la cele două termene ale procesului penal în cauză.  

Precizăm că atât doamna Camelia Jalaskoski, cât şi ambii minori rezultaţi din căsătoria încheiată în Finlanda deţin dublă cetăţenie, română şi finlandeză, şi au domiciliul pe teritoriul Finlandei. Din perspectiva autorităţilor finlandeze, cetăţenia efectivă atât a mamei, cât şi a minorilor, este cea finlandeză, care prevalează în raport cu cetățenia română, aspect învederat constant de către partea finlandeză cu ocazia solicitărilor și demersurilor diplomatice și de asistență consulară ale Ambasadei României la Helsinki.

Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. h) din Convenția de la Viena din 1963 cu privire la relațiile consulare, oficiile consulare pot apăra interesele propriilor cetățeni minori numai în limitele fixate de legile și regulamentele statului de reședință.

MAE și Ambasada României la Helsinki vor acorda în continuare întreaga asistență consulară posibilă în beneficiul cetățenei române.”