În lume se petrec zilnic fapte despre care nu avem știre. Pe unele le aflăm într-un târziu, pe altele niciodată. Iar granița dintre adevăr și ficțiune este deseori incertă. Mai ales în lumea serviciilor secrete totul este nebulos și extrem de greu de descifrat
Nici măcar cei implicați în derularea evenimentelor nu le cunosc în detaliu. „Adevărul absolut”, romanul lui James Rayburn, are ca motto două fraze aparținând lui Czeslaw Milosz: „Crește-ți copacul de neadevăruri dintr-o sămânță minusculă de adevăr. Fă în așa fel încât minciuna ta să fie mai logică decât adevărul absolut.” Cu siguranță, personajele acestei cărți n-au cunoscut această zicere. Ele au, însă, o extraordinară măiestrie de a țese luxuriante plase de minciuni în care să-și prindă victimele, fiindcă au fost școlite în arta prefăcă- toriei.
Membră a serviciilor secrete, Kate Swift este acuzată pe nedrept că și-ar fi trădat țara. Fuge din loc în loc împreună cu fetița sa, pentru a scăpa de o pedeapsă nemeritată. În special agentul Lucien Benway îi dorește pieirea,Swift demascându-i afacerile veroase. Un alt agent, Harry Hook, s-a autoexilat în Thailanda deoarece nu-și poate ierta o eroare comisă într-o operațiune de eliberare de ostateci. Iar mentorul lor, Philip Denvers, a ajuns la final de carieră și își așteaptă resemnat sfârșitul lipsit de glorie. Toate aceste personaje se urmăresc unele pe altele și, totodată, creează un vârtej de întâmplări periculoase și pentru ele, și pentru cei din jurul lor. Își schimbă deseori identitatea, se ascund în așezări unde n-au mai călcat niciodată, urzesc planuri de răzbunare, ucid fără nicio ezitare dacă se simt amenințate. Marele merit al autorului este acela de a dezvălui, cu un ascuțit spirit de observație, agitația dintr-un univers guvernat de falsitate, de înșelăciune și care nu se lasă scrutat de ochii oamenilor obișnuiți.
La începutul romanului său, James Rayburn amintește și o frază aparținând lui George Orwell: „Limbajul politic este conceput de așa natură că face minciunile să sune ca adevărul, preschimbă crima într-o faptă respectabilă și îi dă vântului o materialitate aparentă.” Teribile vorbe.
Recomandările noastre
