Una dintre operaţiunile de contraspionaj prin care Serviciul Român de Informaţii a pus capăt unei scurgeri de informaţii din Ministerul Apărării Naţionale şi a destructurat o reţea străină de spionaj l-a avut ca protagonist pe un cetăţean dintr-o ţară aliată NATO şi membră a Uniunii Europene. Agentul acţiona pentru un serviciu secret din sfera de influenţă a Rusiei şi a reuşit, după o „prietenie” de opt ani, să îl transforme în informator pe un militar român, cu acces la informaţii NATO. Timp de alţi şapte ani, militarul român a devenit omul spionului. Scandalul care a urmat a culminat cu retragerea şi expulzarea a cinci diplomaţi străini.

În spionaj şi contraspionaj nu există prieteni, mai ales atunci când este vorba de interesele de stat. O spun ofiţeri cu experienţă din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI) care se confruntă, în ultimii ani, cu cele mai diversificate forme de atacuri la adresa siguranţei naţionale. Aşa cum dezvăluia Evenimentul zilei, în ediţia de vineri, 3 martie, ofițerii de la contraspionaj avertizează că există situaţii în care funcţionarii români cu funcţii importante în stat transmit din naivitate sau necunoaştere informaţii sau date spionilor. Cu atât mai mare există riscul unor scurgeri de informaţii la nivelul micilor funcţionari care au acces la informaţii secrete. Din acest motiv SRI a demarat programul awareness în contraspionaj, de instruire a funcționarilor publici, în cadrul căruia angajații Guvernului sau ai ministerelor din subordinea Executivului învață cum să se ferească de agenții serviciilor secrete străine.

Al doilea caz răsunător de spionaj, după 1990

În urma apariţiei articolului din Evenimentul zilei, SRI a amintit de operațiunea de contraspionaj Dorment,  un caz soluţionat în anul 2009 prin arestarea subofiţerului roman Floricel Achim, fost Şef Registratură al Centrului de Comunicaţii şi Informatică pe Garnizoană în Batalionul 45 din cadrul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”  şi a cetăţeanului bulgar Zikolov Marinov, fost ataşat militar în ţara noastră, devenit “afacerist” în slujba serviciilor secrete din Ucraina, înainte de Euromaidan, revolta populară ca a dus la schimbarea regimului de la Kiev, fidel Rusiei. Este al doilea caz răsunător în care un spion este arestat, după cel din 1994, în care a fost prins şi trims după gratii Traian Perlog, un agent al serviciilor secrete germane, caz dezvăluit, în exclusivitate, de Evenimentul zilei pe 6 noiembrie 2014.

Operaţiunea Dorment

Într-o postare pe Facebook, SRI arată că, în anul 2009, “în cadrul activității informativ - operative desfășurate de Direcția Generală de Contraspionaj a Serviciului Român de Informații au fost obținute încă din anul 2005 date referitoare la derularea pe teritoriul național a unei operațiuni de culegere de informații clasificate în favoarea unor structuri informative  străine”. În perioada acelor patru ani, “SRI a documentat informativ modalitățile concrete prin care documente cu caracter militar aparținând Ministerului Apărării Naționale au fost sustrase ilegal, fiind ulterior transmise reprezentanților unui alt stat nealiat”.  În cadrul operațiunii, ofițerii SRI au stabilit cu certitudine faptul că transferul documentelor s-a realizat de către Zikolov Marinov care acționa pe teritoriul României ca agent de informații al unui serviciu special străin. Acesta l-a recrutat și angrenat pe cetățeanul român Floricel Achim, subofițer MApN cu acces la date și informații cu caracter clasificat, în culegerea și transmiterea de informații. După prelucrarea datelor, acestea erau transmise printr-un sistem de legătură complex, specific serviciilor speciale, către  cadre de informații străine.

Foto: Spionul bulgar Zikolov Marinov şi militarul român Floricel Achim (în fundal)

A fost afectat sistemul de comunicaţii al Statului Major al Forţelor Terestre

Dincolo de comunicatul sec al SRI, de pe data de 3 martie 2009, din dosarul procurorilor  DIICOT, desemnaţi să ancheteze acest caz de spionaj, reiese cât de grav a fost pus în pericol siguranţa naţională, favorizată de un lanţ de neglijenţe, începând de la comandantul Diviziei 1 Dacica şi până la ofiţerul care răspundea direct de Floricel Achim, căpitanul Dragoş Petrişor. Comandantul batalionului îi transmitea căpitanului informaţii secrete de stat copiate pe stick de memorie iar acesta le transfera pe laptopul personal. Subofiţerul care, prin natura funcţiei, a primit dreptul de a avea acces la informaţii “secret de stat”, întâi chiar “strict secret de importanţă deosebită” , folosea, pe bază de încredere, parola ofiţerului pentru a sustrage secrete de stat, atât din calculatorul unităţii miltare cât şi din laptopul şefului său direct. Practic, pe data de 28 februarie 2009, atunci când au fost reţinuţi Achim şi Marinov,  a fost făcută publică criza prin care trecea Ministerul Apărării Naționale prin compromiterea unor informații secrete de stat care a prejudiciat sistemul național de apărare. Astfel, a fost afectat sistemul de comunicaţii și informatică al Diviziei 1 Infanterie „Dacica” și parţial al Statului Major al Forţelor Terestre.

Hărţi NATO, furnizate Ucrainei

Zikolov Marinov a declarat în fața procurorilor că, începănd cu anul 2002, Achim a procurat documente cu caracter secret de stat şi documente a căror importanţă face ca divulgarea lor să pericliteze siguranţa statului. Printre acestea se numără: sistemul de comunicaţii militare, frecvenţe radar, hărţi standard NATO, scheme şi hărţi ale unor subunităţi şi tehnici militare, indicative ale unităţilor militare, planuri de apărare, tabelele de codificare-decriptare, cele cu parole, cu frecvențele și indicativele comunicațiilor. În motivarea Curții de Apel Bucureşti, instanţă care a dispus arestareacelor doi, pe 28 februarie 2009, se arată că aceste informații erau trimise cetăţeanului bulgar, în schimbul unor sume de bani, în general până la 1000 de dolari, iar bulgarul le transmitea unui reprezentatnt al Ucrainei, interesat de informații.

Descoperit înainte de summitul NATO

Aşa cum arată site-ul drao.ro, care a scris, în detaliu, despre acest caz, primele indicii despre scurgerea de informaţii în care era implicat Achim au fost descoperite în contextul desfășurării la București a summitului NATO din perioada 2 - 4 aprilie 2008. Atunci, Zikolov Marinov a încercat să obțină informații secrete privind organizarea și derularea evenimentului. Bulgarul a cerut date și unor reprezentanți ai unei ONG străine, care erau, în realitate, ofițeri acoperiți ai SRI și care îl filau din anul 2005. Până în anul 2008, SRI și Direcţia de Contrainformaţii a  Armatei nu au știut că subofițerul Floricel Achim îi vindea informații clasificate lui Zikolov.

15 ani de prietenie, opt ani de spionaj

Ofiţerii de contraspionaj ştiu că una dintre calităţile unui spion este răbdarea. O dovedeşte şi cazul de faţă în care Flo­ri­cel Achim a fost “crescut”, de Zikolov Marinov. Fostul ataşat militar al Ambasadei Bulgariei la Bucureşti l-a descoperit pe Floricel Achim în perioada anilor 1994 şi 1995, atunci când tânărul militar român petrecea concediul în stațiunile turistice din Bulgaria și au păstrat o relație de amiciție. Din acel moment, Achim a parcurs treaptă cu treaptă ierarhia militară, spre locuri de unde avea tot mai mult acces la informaţii secrete. A participat la mai multe stagii de pregătire şi avea experienţă bogată în domeniu informativ. Ultimele cursuri pe care le-a urmat au fost cele de pregătire în domeniul informaţiilor criptate, ceea ce îi sporea nivelul de acces la informaţii secrete.

Plutonier cu acces la documente secrete

Din dosarul întocmit de DIICOT aflăm că Floricel Achim a intrat în Armată ca militar angajat pe bază de contract, în 1990,  iar după un parcurs de 13 ani a ajuns în corpul sub­ofi­ţe­rilor, când a fost avansat la gradul de plutonier. În anul 2003,  a reuşit să devină comandant al Centrului de Transmisiuni Speciale din Regimentul 45 Transmisiuni. După trei ani, în 2006, regimentul s-a reorganizat, iar Achim a fost numit Şef Registratură al Centrului de Comunicaţii şi Informatică pe Garnizoană în cadrul Batalionului 45. Atunci a primit dreptul de a avea acces la informaţii de tip “strict secret de importanţă deosebită” şi “secret de stat". La 6 octombrie 2006, după ce SRI intrase pe firul scurgerilor de informaţii iar MApN a început să îşi ia contramăsuri, lui Achim  i-a fost redus nivelul de acces la informații la “strict secret”, chiar dacă nu se ştia că el este furnizorul.

Afacerile, paravan pentru spionul bulgar

Pe perioada mandatului său de ataşat militar la Bucureşti, între anii 1998 şi 2000, ofițerul bulgar a întrerupt relaţiile la vedere cu Achim. Însă, s-a întors în România ca om de afaceri, în anul 2001. Atunci,  rezervistul Zikolov Marinov s-a pus la dispoziţia spionajului ucrainean cu care avea un sistem sofisticat de contact, dar care includea și deplasări în Ucraina. Spionul bulgar și-a înființat trei firme în anii 2001 și 2002, înainte de intrarea oficială a României în Alianța Nord-Atlantică. În ţara noastră, Zikolov a derulat afaceri prin intermediul celor trei societăți comerciale, toate radiate în anul 2008. Unul dintre asociații spionului bulgar, Kiril Bushev Zahariev, avea, la rândul sau, acțiuni în doua societăți. Una dintre ele, Argamo Services, se ocupa cu “activități legate de bazele de date”.

I-a trădat pe ucrainieni pentru reducerea pedepsei

Din vara anului 2008, atunci când ofiţerii români de la Contraspionaj i-au comunicat că va fi imediat arestat și riscă 25 de ani de închisoare, agentul Marinov Zikolov a colaborat cu serviciile secrete româneşti,  a descris sistemul de legătură informatică criptată folosit cu diplomații străini și a colaborat cu anchetatorii pentru a obține probe împotriva lui Achim și a ofițerilor străini cărora le-a vândut secretele de stat ale României. Sâmbătă 28 februarie2009, Floricel Achim și bulgarul Petar Marinov Zikolov, au fost reţinuţi, în urma unui flagrant, în timp ce militarul roman plasa informațiile. Procurorii  DIICOT au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a celor doi. Floricel Achim a fost acuzat de trădare prin transmitere de secrete, iar Zikolov Marinov, pentru spionaj. În aceeaşi zi, un judecător de la Curtea de Apel București a dispus arestare preventivă, pentru 29 de zile.

Condamnaţi la 12 ani de închisoare

Primul oficial care a prezentat cazul, pe 5 martie 2009, a fost directorul SRI, de atunci, George Cristian Maior. Actualul ambassador al României în SUA a fost audiat de către parlamentarii Comisiei de control a SRI.

În data de 12 martie 2009 au fost audiați în Parlamentul bulgar şefii Serviciului bulgar de informaţii şi cel al Serviciului de informaţii militare. În Bulgaria, Zikolov era urmărit pentru că se ştia că spiona bazele americane de la Novo Selo şi Bezmer.

Pe 18 martie, Ministrul Apărării Naționale Mihai Stănişoară şi Şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, Gheorghe Savu sau fost audiați  în Comisiile de apărare ale Parlamentului, pe tema scurgerilor de informaţii din Ministerul Apărării.

Prin rechizitoriul din data de 22 iunie 2009, procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest, a subofițerului Floricel Achim și a bulgarului Zikolov Marinov. Prin același act s-a dispus începerea urmăririi penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a ofiţerilor  Mihai Fercheluc și Dragoș Petrișor, pentru  neglijență în păstrarea secretului de stat.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis, pe 18 iunie 2010, condamnarea la câte 12 ani şi 6 luni a celor doi pentru trădare şi spionaj. Judecătorii aua motivat condamnarea astfel: “subofiţerul MApN Floricel Achim şi bulgarul Marinov Zikolov au pus în pericol siguranţa naţională a României prin transmiterea unor secrete militare”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, definitiv, pe 14 decembrie 2010, să menţină condamnările. Instanţa supremă a hotărât şi achitarea superiorilor lui Achim, deferiţi justiţiei în acelaşi dosar, Mihai Fercheluc şi Dragoş Petrişor, pentru care a dispus achitarea pentru infracţiunea de neglijenţă în păstrarea secretului de stat, pe motiv că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.

Trei diplomaţi ruşi au fost expulzaţi

În urma incidentului, România a recomandat părţii ucrainene retragerea ataşatului militar de la Bucureşti, Serghii Ilniţskii şi a asistentului acestuia, Anatoli Yatseniuk, ataşat naval şi de apărare la Ambasada Ucrainei, decarându-i, pe 2 martie 2009, persoana non grata. În replică pentru acuzațiile de spionaj, atașatul militar român la Kiev Radu Filip și Iustinian Focşa, secretarul II al Consulatului României din Cernăuţi, au fost expulzaţi pentru prejudicii aduse securităţii statului vecin prin eforturi de răspândire în rândul comunităţii vorbitoare de limbă română din Ucraina a unor tendinţe unioniste şi separatiste. Incidentul s-a soldat și cu demiterea ministrului ucrainian de externe, Volodimir Ogrîzko de către Rada Supremă de la Kiev. Totodată, trei diplomaţi ai  Ambasadei Rusiei la București au fost expulzaţi.

Actualul şef al Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, pe atunci preşedinte al Comisiei de apărare din Senat, declara pe 18 martie 2009, cu ocazia audierii ministrului Apărării, Mihai Stănişoară, că dosarul de spionaj al lui Floricel Achim a reuşit să afecteze relaţiile României cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO.