Ce n-au putut să facă alții, face Sorina Pintea în două luni! Ministrul Sănătăţii a anunțat introducerea unei noi legi a transplantului și a aruncat în aer, indirect, tot ceea ce a susținut sau a împiedicat predecesorul ei, Vlad Voiculescu. Ea a subliniat, ieri, la conferința susținută cu ocazia „Zilei donatorului de organe”, reușita înfi nțării centrului de transplant pulmonar, condus de dr. Narcis Copcă. Și, mai mult, Pintea suține și aplaudă programul care a introdus sistemul medical românesc într-un proces normal, efi cient și mai puțin costisitor și traumatizant pentru pacient, comparativ cu trimiterea la transplant la AKH în Austria sau în alte țări îndepărtate.

În cadrul conferinței dedicate „Zilei donatorului de organe” , la care au participat nume importante din lumea medicală, Sorina Pintea a făcut remarci usturătoare pentru predecesorul ei, pornind de la lipsa de donatori – problemă care ține de educație, de cunoaștere și care nu a fost adresată niciodată pacienților și românilor, aparent din premisa că România nu este pregătită pentru aceste intervenții salvatoare: 

„Nu ştiu ce s-a întâmplat, aţi văzut, din statistici, activitatea de donare a scăzut foarte mult. Dramatic spun eu, pentru că 60 de rinichi sau 40 de plămâni puteau salva foarte multe vieţi. Cred că o parte din vină ne aparţine şi nouă, autorităţilor, pentru că, indiferent de scandalurile care au fost şi au fost, trebuie să recunoaştem, ar fi trebuit să nu încetăm a susţine această activitate. Ar fi trebuit să avem mai demult o lege a transplantului, care să spună foarte clar ce trebuie să se întâmple, ar fi trebuit să stimulăm mai mult coordonatorii centrelor judeţene, pentru că am stimulat altceva, financiar vorbesc, şi asta este o problemă.

Echipa de medici care a făcut două transplanturi de plămâni la Spitalul „Sfânta Maria” din Capitală

Ar fi trebuit poate să-l lăudăm mai mult pe doctorul Copcă, pentru că a avut curajul să facă primul transplant pulmonar, sau poate să-l susţinem pentru că eu cred că medicii aşteaptă susţinere, nu neapărat multe laude”, a menţionat Pintea. Mai mult, ministrul a promis că în maximum două luni va reveni în fața lor cu o nouă propunere de lege a transplantului.

Narcis Copcă

Legea românească, ca și legea spaniolă

„Nu vă ascund că ne-am orientat. Ne-am orientat spre legea spaniolă care nouă ni se pare foarte potrivită României, actualului context”, a mai spus Sorina Pintea, luni, la conferinţa de presă organizată de Asociaţia Transplantaţilor din România (ATR) la Institutul Clinic Fundeni, cu ocazia Zilei Donatorului de Organe.

Nemulțumită de mandatul lui Victor Zota

Sorina Pintea a pus punctul pe i și în cazul fostului președinte al Agenției Națio nale de Transplant (ANT), Victor Zota, proaspăt demis din funcție.

„Personal, mi s-a părut că nu se întâmplă mare lucru acolo. În afară de câţiva oameni, restul nu fac mare lucru, dar, restul nu există. În acest moment, organigrama are 19 posturi vacante, personalul este oricum puţin. E nevoie de o rectificare bugetară, de suplimentare a veniturilor, lucru care nu mi s-a solicitat niciodată. E nevoie de transparenţă, aşa cum ne-o dorim cu toţii, inclusiv eu, dar, din păcate, aplicaţia online nu ne aparţine, nu avem control asupra ei. Astea sunt amănunte care fac ca întregul să nu funcţioneze. Şi mai presus de toate avem nevoie de comunicare cu cei pe care-i coordonăm, cu coordonatorii regionali, cu coordonatorii centrelor judeţene”, a spus ea.

Victor Zota și-a pierdut locul din fruntea uneia dintre cele mai importante instituții ale Ministerului Sănătății și pentru implicarea sa într-un dosar cu trafic de ovule. Aurel Nechita, secretar de stat, a declarat că decizia demiterii lui Zota a fost luată în urma verificărilor privind modul în care a fost acreditată clinica Sabyc, implicată în ancheta privind traficul de ovule. „În toate celelalte cazuri de acreditare a centrelor de transplant există un ordin de ministru, dar la clinica Sabyc, nu”, a subliniat Aurel Nechita. Momentan nu s-a făcut o declarație cu noul numit în funcția de director al ANT.

Transplantul, în cifre

În 2014, în România au existat 138 de donatori reali, în 2015 - 115, în 2016 - 123, în 2017 - 65, iar în 2018, până acum 30. „E mult, e puţin? Eu zic că e foarte puţin, pentru că, ştiţi, activitatea de transplant nu poate exista dacă nu există organe. Şi, indiferent la ce organizaţie am adera, dacă noi, aici, nu suntem conştienţi de acest lucru este inutil”, a arătat Sorina Pintea

Cum funcționează sistemul spaniol

Spania este țara cu cel mai mare număr de donatori:100 la un milion de locuitori. Prof. Dr. Vasile Astărăstoaie, fostul președinte al Colegiului Medicilor din România, a explicat, în nenumărate rânduri, cum e cu donarea de organe în celelalte țări: „În lume există două sisteme de donare a organelor în funcție de exprimarea consimțământului, și anume: sistemul opt-in (SUA, Marea Britanie, Germania, Australia, România etc.), în care recoltarea se face doar cu consimțământul informat al donatorului sau al familiei și sistemul opt-out, care permite donarea în baza consimțământului prezumat (Spania, Austria, Belgia etc.). În sistemul „opt-in” se pleacă de la premiza că demnitatea persoanei se respectă și după moarte și că aceasta nu dorește săşi doneze organele după moarte.

Recoltarea este permisă doar în baza dorinţei de a dona exprimată anterior decesului prin consimțământ informat sau de către membrii familiei după deces. Aceasta nu înseamnă că membrii familiei sunt „proprietarii” cadavrului, ci că ei cunosc mai bine dorința decedatului (consimțământ substituit). Sistemul „opt-out” se bazează pe premiza că după moarte corpul aparține statului și întro etică materialist-utilitaristă exista o datorie de a fi utili altora. Se consideră că oamenii doresc să-şi doneze organele după moarte”, a explicat pe blogul său, cunoscutul medic.

E musai să te declari, dar doar dacă ești contra!

„Toţi cetăţenii au posibilitatea de a-şi înregistra dorinţa de a nu-şi dona organele după deces, iar neînregistrarea opoziției față de donare echivalează cu acordul pentru recoltare (se prezumă că donarea de organe este acceptată). Implementarea în practică a sistemului opt-out diferă în funcție de gradul de implicare a membrilor familiei în decizia de donare. În varianta soft (care se aplică în Spania), organele se pot recolta dacă nu a fost înregistrată opoziţia pacientului faţă de donare și membrii familiei sunt întrebați dacă cunosc vreun motiv pentru care decedatul s-ar fi opus donării”, a detaliat fostul rector al UMF „Grigore T. Popa” din Iași.