SCRISOARE unei jurnaliste către Ioan Rus: Mi-aş permite să fiu puţin golancă şi să vă spun că ar trebui să vă fie ruşine

SCRISOARE unei jurnaliste către Ioan Rus: Mi-aş permite să fiu puţin golancă şi să vă spun că ar trebui să vă fie ruşine

Declaraţiile jignitoare la adresa copiilor şi soţiilor românilor plecaţi la muncă în străinătate, care i-au adus demisia ministului Ioan Rus, au provocat reacţii fără precedent din partea unor oameni obişnuiţi dar şi din parea unor lideri de opinie. Printre cei care s-au simţit jigniţi de afirmaţiile ministrului demisionar este şi o jurnalistă din redacţia EVZ online. Cristina Stoian, al cărui tată munceşte în străinătate de 14 ani, i-a adresat o scrisoare deschisă lui Ioan Rus şi tuturor politicienilor care au decis soarta românilor în ultimii ani.

MESAJUL surorii Aurei Ion pentru guvernul Ponta: "Ne-aţi dat afară din ţară, iar pe cei care au rămas îi OMORÂȚI cu zile!!!

 

Domnule Ioan Rus,

Vă recunosc că apelativul “Domnule”, cel cu care mă adresez, atarnă greu pe umerii mei, având în vedere declaraţiile pe care le-aţi făcutreferitor la oamenii care lucrează în Occident şi la familia acestora.

Consider că tatăl meu, cel care m-a crescut şi care munceşte de 14 ani în străinătate, este un DOMN. Dar pentru că mama mea, cea care a avut grijă de educaţia mea cât tatăl meu a muncit slugă în ograda altei ţări pentru că în a noastra nu a putut, m-a învăţat să vorbesc frumos şi respectuos cu toţi oamenii, am să continui să ma adresez aşa, în ciuda zbaterii şi a stării pe care mi le-aţi produs de când v-am auzit astăzi declaraţia.

Nu ştiu care vă sunt informaţiile despre cei care lucrează în străinătate, dar mi-aş permite să vă corectez. Deşi aţi afirmat că oamenii care muncesc înafară au un salariu  de “poate” 1500 de euro, era de bun augur să ştiti adevăratele cifre şi poate, acum, să vă recunoaşteţi lipsa crasă de informare.

Românii din Diaspora ajung să câştige atât după foarte mulţi ani de trudă sau niciodată.

Să vă dau un exemplu de trudă. Şi revin la domnul meu tată, pentru că este o situaţie pe care o cunosc, deşi am cunoştinţă şi de alte cazuri.

Tatăl meu a fost de profesie electronist, asta a şi lucrat în ţară până a devenit salariul prea mic pentru responsabilităţi prea mari. A plecat din ţară când eu aveam 14 ani, eram in clasa a 9-a, iar fratele meu avea 18 ani, abia intrat la facultate.

Mama nu a putut să se angajeze în acel timp pentru că, nu doar că avea 40 de ani şi că îi era deja destul de greu deja să-şi găsească un job, dar şi pentru că a stat acasă cu noi, vrând să ne sprijine şi să suplinească pe cât poate lipsa tatălui.

Să vă relatez cum a fost în familia noastră până tata a reuşit să se angajeze înafara ţării, ar fi nedemn şi lipsit de bun simţ să  povestesc încă o suferinţă unui popor plin de drame sociale.

Pot însă să vă spun că eu şi fratele meu am terminat şcoli şi avem şi alte studii – cu care nu are rost să vă încarc memoria. Tata este încă plecat dar speră să se întoarcă în ţară cât mai curând. Dacă vă întrebaţi de ce nu o face încă, ei bine, nu are cum, pentru că domnule Rusu, dumneavoastră şi ceilalţi oameni puşi în funcţii de noi, poporul!, nu ne-aţi asigurat un trai decent, deşi unii dintre noi am muncit pe rupte, corect şi fără să furăm nici măcar un ac.

Mi-aş permite să fiu puţin golancă şi să vă spun că ar trebui să vă fie ruşine. Aţi jignit mii de români şi aţi scuipat cu nepăsare obrazul mamelor. Noroc că el este atât de muncit pentru noi, generaţia de sacrificiu, că nu este faţa lor fină, doar încercanată de atâtea griji.

Demisia dumneavoastră nu înseamnă nimic. Scuzele se prezintă nu se cer. Iar eu şi miile de alţi golani, vă dorim să înţelegeţi vreodată cu adevărat gravitatea cuvintelor dumneavoastră, care nu au ofensat, ci au rănit famiile pe care oamenii puşi în funcţie ar trebui să le susţină şi protejeze.

Cu NErespect, Golanca tatălui plecat la muncă în altă ţară, fata educată a mamei