Agricultura românescă stă sub legea nescrisă a secetei. Ea spune că după un an prost vine unul bun, cu ploi și recolte mănoase. Numai că, în 2016, legea nu a mai funcționat. După un an dezastruos în agricultură, 2015, recoltele sunt puse iarăși la încercare. De suferit o să suferim toți, pentru că prețurile vor crește amețitor

Porumbul n-a mai dat rod, pentru că i-a lipsit apa. Rezultatul va fi catastrofal în acest an. Vom avea o recoltă înjumătățită și mai slabă chiar decât în 2015, unul dintre cei mai proști ani agricoli din ultimul deceniu. Floarea soarelui nu a scăpat nici ea, recolta fiind puternic afectată. Iar vestea proastă este că în 2016 seceta nu a lovit singură. Fructele nici n-au apucat să se formeze pe ram pentru că în primăvară, după câteva zile extrem de călduroase, a revenit înghețul. Grâul a scăpat „la mustață” de distrugere, pentru că a plouat cu câteva zile înainte ca arșița să distrugă tot. Urmează încă un an în care România va mânca de la străini.

1Fermierii sărăcesc în 2016, dar și din cauza lor

Ca medie, la nivelul țării, recoltele de porumb sunt la jumătate față de un an normal, iar în unele zone au fost distruse complet de secetă. De exemplu, în zona Moldovei, recolta de porumb a fost distrusă în proporție de 30 – 40%, dar în județe precum Botoșani, recolta a fost distrusă aproape integral, a declarat, pentru EVZ, Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). În zona Bărăganului, lipsa apei a redus recolta la jumătate. „Cei mai afectați ar fi cei din Mehedinți și Constanța. În Constanța sunt exploatații distruse în proporție și de 70%, dar nu este ceva general. În Muntenia, în Focșani, Vrancea, recolta e distrusă circa 50%”, a comentat Baciu. Singura zonă unde porumbul s-a dezvoltat bine anul ăsta este Ardealul. Efectul imediat va fi că fermierii vor câștiga sume mult mai mici pentru recolte. „Fermierii obișnuiau să trimită circa 60% din porumb la export, or acestea vor fi pierderi pentru ei”, a comentat Baciu. Rezultalele producției de porumb le vom ști exact după ce va avea loc recoltarea.

FOTO: În unele zone, pământul nu a mai văzut apă de o lună de zile

În plus, pentru că s-au lăcomit, mulți fermieri nu vor primi nici ajutoare de la stat. Deși a fost arșită și, acolo unde există irigații, ar fi avut cu ce să ude, cu toate acestea nu au pus sistemele în funcțiune pentru a economisi costul apei și al curentului electric. Astfel, din circa 385.000 de hectare unde există irigații, au fost udate doar 109.000 de hectare, a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, pentru EVZ. Statul pregătește ajutoare de secetă pentru cei afectați. Dar, dacă fermierii au avut posibilitatea să irige și nu au folosit apa, nu vor primi nimic, a explicat Achim Irimescu. „Anul trecut, din circa 600 de milioane de lei pentru irigații s-au cheltuit doar 300 de milioane pentru că multe terenuri nu s-au încadrat, nu au folosit irigații”, a mai spus acesta.

2Cresc prețurile la raft

Ieri, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, declara că, alături de porumb, și recolta de floarea soarelui a fost afectată - în total 1,74 milioane de tone. Este al doilea an agricol slab pentru floarea soarelui, care devine un sector în care problemele se cronicizează. Pentru a nu sărăci în acest an, fermierii vor crește prețurile. Porumbul este folosit atât pentru mălai, dar și ca nutreț pentru animale. Per total, din producția românească 15% merge către fabricarea mălaiului. Restul înseamnă nutrețuri și porumb care merge la export. Vestea bună este că oferta de porumb va fi suficientă pentru piața internă. Vom avea mălai pentru mămăligă. Vestea rea este că, cel mai proababil, se va scumpi carnea. „În mod normal, nu ar trebui să existe probleme la alimentarea cu nutrețuri, pentru că dacă vorbim de cererea internă, poate fi acoperită cu siguranță”, a declarat, pentru EVZ, Ilie Van, președintele Uniunii Naționale a Crescătorilor de Păsări din România. Președintele UNCPR spune că ne putem aștepta la scumpiri la raft din cauza creșterii prețului nutrețurilor, dar nu se poate estima de pe acum un procent.

Am putea avea o situație în oglindă cu cea de la fructe. În primăvară, după câteva zile extrem de călduroase, pomii au înflorit, a urmat înghețul și recolta a fost compromisă în multe zone pentru meri, cireși, corcodușe.

Efectele se văd acum la raft: fructele proaspele erau deja mai scumpe cu aproape 10% în iulie față de decembrie.

3Cum mai ajung fructele românești în supermarketuri

Fermierii sunt încă în faza de negociere cu supermaketurile pentru a putea asigura 51% din alimentele la raft din producția internă, așa cum prevede legea supermaketurilor, ce modifică Legea 321/2009. Laurențiu Baciu spune că la cereale și produse din cereale nu va fi o problemă. Avem o producție bună de grâu în 2016, și chiar dacă porumbul a avut de suferit, este folosit prea puțin în produse alimentare, așa încât să nu se acopere 51% din nevoia supermaketurilor.

Însă, puternic afectate au fost și recoltele de fructe și floarea soarelui, iar aici ar putea fi probleme majore. „Nu doar că a fost o recoltă slabă în acest an, dar încă se lucrează pe exploatații fragmentate. Pomicultorii nu se unesc, nimeni nu va veni să adune cele câteva sute de kilograme pe care le produce fiecare, pentru a le vinde în supermarket”, ne-a comentat un fermier.

4Importăm masiv mâncare

Datele Ministetului Agriculturii au indicat că ne hrănim tot mai mult din importuri. Ca efect al secetei, vom depinde și mai mult de importul de alimente. Culmea, în prima jumătate a anului porumbul, cea mai afectată producție în 2016, a fost printre mărfurile fanion la exporturi. Dacă recolta din acest an este puternic afectată, în a doua jumătate a anului ne-am putea vedea forțați să importăm și porumb. Concret, în primele cinci luni ale anului am avut un deficit de aproape 600 de milioane de lei, diferența dintre exporturile și importurile de alimente. Anul trecut, în aceeași perioadă, deficitul era sub 150 de milioane de lei. În primele cinci luni din 2016, din cauza recoltelor slabe din 2016 și 2015, exporturile s-au majorat cu 6,6%, iar importurile cu 13%.

5Și creșterea economică ar putea avea de suferit

În fine, România s-a bucurat de o creștere record în Uniunea Europeană, de nu mai puțin de 6%, în al doilea trimestru al anului față de aceeași perioadă de anul trecut. Încă nu se știe ce anume a contribuit la accelerarea economiei și dacă agricultura a avut vreun aport. Până acum, avem o producție mai bună la grâu decât anul trecut, dar mult mai proastă la porumb și la fel de proastă ca anul trecut, la floarea soarelui și chiar la fructe. Rămâne de văzut dacă 2016 va fi, la bilanț, un an agricol mai bun sau mai prost decât cel care a trecut.

Dacă se va concretiza cea de a doua ipoteză, atunci agricultura va fi un domeniu ce va trage în jos creșterea economică.

Lipsa irigațiilor, sabotată și de o lege proastă

Din cauza sistemului de irigații, zgârceniei fermierilor și a lipsei de inițiativă, România își ratează an de an șansa de a deveni unul dintre cei mai mari exportatori de alimente ai Europei, pornind de la potențialul agricol imens pe care îl are. Să le luăm pe rând.

De ani de zile ne plângem de lipsa sistemului de irigare. În prezent, există o rețea de 700.000 de hectare care sunt deservite de irigații, din care în acest an s-a băgat apă pe 385.000 de hectare. Ținta este să se ajungă la 1,8 milioane de hectare cu rețeaua de irigații. Și anul acesta ar fi trebuit să se investească 145 de milioane de euro în sistem, dar nu a fost posibil, ne-a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, care explică: „Atunci când a fost creată legea irigațiilor, sub conducerea ministerului, de către Daniel Constantin, trebuia să ia în calcul cerința că pentru cheltuirea fondurilor era nevoie de o strategie cu evaluare de mediu, care nu s-a mai făcut”.

FOTO: Sistemele de irigații construite în perioada comunistă au fost distruse încet, încet, de români

Ministrul spune că a dorit să schimbe strategia cu Planul Național de Irigații, iar acum este în curs de a obține de la Ministerul Mediului un aviz potrivit căruia pentru cheltuirea banilor nu este nevoie de evaluare de mediu. Deoarece oricum nu erau șanse să fie cheltuite integral cele 145 de milioane de euro (600 de milioane de lei) pentru irigații, prima alocare bugetară a fost de 138 de milioane de lei, în acest an. „Din cele circa 600 de milioane de lei care ar fi trebuit bugetate pentru irigații, doar 138 de milioane de lei au fost bugetate în acest an, urmând ca restul, până la 600 de milioane de lei, să fie alocate la rectificare - cea care a avut loc în august”, ne-a declarat ministrul Achim Irimescu. Banii s-au primit la rectificare, dar pentru că au existat aceste blocaje legislative, din sutele de milioane se vor cheltui pe irigații cel mult 30-40 de milioane de lei, în 2016

Exportăm materie primă

Chiar dacă avem o agricultură meteo-dependentă, iar în anumiți ani recoltele sunt compromise, nu înseamnă că trebuia să fim sufocați de importurile alimentare. Dar, o problemă majoră este că vindem produse agricole neprocesate, tocmai pentru că, din lipsă de inițiutivă, nu ne-am dezvoltat capacitatea de prelucrare. România a fost grânarul Europei și, culmea, produsele de panificație sunt în topul importurilor României din alte țări. Astfel, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, grâul, porumbul și țigările au fost cele mai exportate produse românești. În schimb, „în ceea ce privește importurile de produse agroalimentare, în primele 5 luni din acest an, topul a fost dominat de produsele de brutărie, patiserie și biscuiți, de carnea de porc și preparatele alimentare”, potrivit datelor de la Agricultură.