Începutul anului îi găsea pe senatori sub conducerea lui Crin Antonescu, fost preşedinte al PNL. Președinte al Senatului este acum Călin Popescu Tăriceanu, care a fost ales în această funcţie în luna martie cu sprijinul grupurilor PSD-UNPR, PC şi UDMR.

Mai puțini senatori

Dacă la începutul legislaturii 2012-2016 au depus jurământul 176 de senatori, numărul acestora a scăzut, până la finalul celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2014, la 168 de senatori, informează Agerpres.

Astfel, anul legislativ 2014 a început cu un număr de 172 de senatori ca urmare a vacantării, în 2013, a posturilor care au aparţinut lui Dan Voiculescu (PC) - colegiul senatorial 8 Bucureşti, circumscripţia electorală 42, Olosz Gergely (UDMR) - colegiul uninominal 15 Covasna, dar şi prin constatarea încetării mandatului senatorului PP-DD Antonie Solomon - colegiul 1, circumscripţia nr. 17 Dolj, care a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi a mandatului lui Toni Greblă (PSD) - colegiul nr. 2 din Gorj, care a fost desemnat judecător al Curţii Constituţionale.

Ulterior, un alt mandat a fost declarat vacant ca urmare a decesului parlamentarului de Ialomiţa Ştefan Stoica (colegiul uninominal 1, circumscripţia nr. 23 Ialomiţa), în data de 4 februarie.

În luna mai a anului 2014 au fost organizate alegeri parlamentare parţiale, fiind validaţi în funcţia de senatori social-democratul Mihnea Costoiu (ales în fostul colegiu al lui Toni Greblă - colegiul nr. 2 din Gorj), conservatorul Ilie Năstase (ales în fostul colegiu al lui Dan Voiculescu - colegiul nr.8 Bucureşti) şi conservatorul Alfred Laurenţiu Mihai (ales în colegiul uninominal 7, circumscripţia nr. 42 Bucureşti).

În cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2014, Senatul a mai vacantat şi mandatele senatorilor Vasile-Cosmin Nicula (ales în circumscripţia electorală nr. 22 Hunedoara, colegiul uninominal nr.1), Sorin Roşca-Stănescu (circumscripţia electorală nr. 16 Dâmboviţa, colegiul uninominal nr. 2), care a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul Rompetrol, şi Akos Mora (ales în colegiul uninominal 3 din circumscripţia electorală nr.28 Mureş), care a demisionat aflându-se în stare de incompatibilitate.

 

S-a schimbat algoritmul politic  

Anul 2014 a adus schimbări şi în ceea ce priveşte algoritmul politic din Senat, atât ca urmare a desfiinţării grupului PP-DD, cât şi prin constituirea grupului Liberal Conservator.

Astfel, în grupul Liberal Conservator condus de senatorul PC Dumitru Pelican, a fost completată lista celor nouă senatori PC cu independenţii Călin Popescu-Tăriceanu, Sorin Ilieşiu, Daniel Barbu, Liviu Paşca, Petru Ehegartner, Nicolae Nasta, grupul ajungând să însumeze 15 membri.

Grupul senatorilor PNL, condus de Puiu Haşotti, a ajuns să fie constituit din 39 de senatori, în timp ce în grupurile senatoriale ale PDL şi UDMR, conduse de Dumitru Oprea, respectiv Marko Bela, nu s-au înregistrat modificări ale componenţei faţă de situaţia rezultată la finele anului 2013. Astfel, grupul PDL din Senat este constituit tot din 20 de membri, iar cel al UDMR din opt senatori.

În concluzie, în prezent, grupul PSD, condus de Ilie Sârbu, în care activează şi senatorii UNPR, este constituit din 80 de membri după ce senatorii Marin Burlea (ex-PNL), Teiu Păunescu şi Mihai Rogojan (independenţi) s-au declarat, în 18 noiembrie, senatori UNPR.

Membrilor celor cinci grupuri parlamentare li se adaugă şi cei şase senatori care au optat să îşi desfăşoare activitatea ca parlamentari fără apartenenţă la grupuri. Este vorba despre Ionel Agrigoroaei (PP-DD), Ioan Iovescu (PP-DD), Corneliu Popescu (PP-DD) şi independenţii Ioan Ghişe, Valer Marian şi Andrei Voloşevici.

 

Ecaterina Andronescu și Șerban Mihăilescu, fără imunitate

 

O situaţie aparte în Senat a fost cea din 19 noiembrie, când plenul Camerei Superioare a Parlamentului a avizat favorabil ridicarea imunităţii în cazul foştilor miniştri Ecaterina Andronescu (PSD) şi Şerban Mihăilescu (UNPR), cercetaţi în dosarul licenţelor IT.

Faptele pentru care este vizată Ecaterina Andronescu se referă la abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, în perioada în care avea calitatea de ministru.

Fostul ministru Şerban Mihăilescu este cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani în dosarul Microsoft.

 

O moțiune simplă

O singură moţiune simplă a fost iniţiată la Senat de către PNL şi PDL intitulată "Guvernul Ponta este incapabil să scrie după dictare". Moţiunea simplă prin care Opoziţia solicita demisia ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, şi soma Executivul să prezinte Comisiei Europene un proiect 'serios' de Acord de Parteneriat privind fondurile europene pentru perioada 2014-2020 a fost respinsă de Senat, la finalul lunii iunie, 80 de senatori pronunţându-se împotriva acestui demers, 48 pentru, fiind şi două abţineri.

 

Legi importante

 

• În plan legislativ, în domeniul Economic-fiscal, Senatul a adoptat, în acest an, în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul de reducere a CAS-ului cu cinci puncte procentuale la angajator, precum şi trei proiecte de amnistie fiscală.

 

• Este vorba despre legea privind exonerarea de la plata unor sume de către cadre didactice din judeţul Hunedoara, care a generalizat, printr-un amendament admis, aplicarea actului normativ şi în alte speţe.

 

• Cel de-al doilea proiect de amnistie fiscală vizează scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, constituite în sarcina pensionarilor, care a fost adoptat cu amendamentul că sumele deja recuperate vor fi restituite eşalonat pe o perioadă de cinci ani calendaristici începând din 1 ianuarie 2015 prin plăţi anuale egale.

 

• Cel de-al treilea proiect prevede amnistierea mamelor care au beneficiat de indemnizaţii pentru creşterea copilului calculate în mod greşit. Senatorii au adoptat amendamentele prin care s-a propus ca sumele provenite din debitele recuperate începând din 1 ianuarie 2011 şi până la data intrării în vigoare a legii în discuţie să se restituie eşalonat pe o perioadă de cinci ani începând cu data de 1 ianuarie 2015, prin plăţi anuale egale.

 

• Senatorii au mai adoptat un proiect legislativ prin care operatorii economici sunt obligaţi să introducă standuri separate pentru produsele care expiră în termen de trei zile, dorindu-se o informare mai corectă a consumatorilor.

 

• Senatul a aprobat şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prin care se introduce impozitul forfetar, proiectul vizând, printre altele, şi schimbarea denumirii impozitului forfetar în 'impozit specific'.

 

• Totodată, Senatul a adoptat tacit propunerea legislativă care reglementează procedura insolvenţei persoanelor fizice, în vederea acoperirii datoriilor acestora, prin intermediul rambursării acestor datorii în temeiul unui plan ori pe baza lichidării bunurilor respectivilor debitori. Potrivit proiectului, debitorul poate depune o cerere pentru procedura de insolvenţă în situaţia în care este în incapacitate de a-şi achita datoriile la momentul în care acestea devin scadente. 

 

• Senatorii au adoptat, tot în calitate de primă Cameră sesizată, şi propunerea legislativă a senatorului PSD Şerban Nicolae prin care se modifică Codul penal în sensul în care dezvăluirea, fără drept, a înscrisurilor oficiale dintr-o cauză penală poate fi pedepsită cu închisoare de la câteva luni până la maximum cinci ani sau cu amendă, în funcţie de situaţie.

 

• Senatorii au mai adoptat şi proiectul care completează Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul că judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul de specialitate juridică ce au fost condamnaţi definitiv pentru o infracţiune de corupţie ar putea să nu mai beneficieze de pensia de serviciu.

 

•  Senatul a adoptat tacit, în caitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă care prevede castrarea chimică a celor care săvârşesc abuzuri sexuale împotriva minorilor. Potrivit propunerii legislative, castrarea chimică se efectuează de către instituţiile medicale în comun cu instituţiile penitenciare, conform Regulamentului aprobat de Guvern, în ultimele trei luni de ispăşire a pedepsei închisorii, după rămânerea irevocabilă a sentinţei de condamnare.

 

• În ceea ce priveşte instituţiile statului, Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 55/2014 referitoare la migraţia aleşilor locali, proiect adoptat tacit de către Camera Deputaţilor.

 

• Plenul Senatului a adoptat şi Ordonanţa nr. 1/2014, care stabileşte înfiinţarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, ca structură specializată, fără personalitate juridică, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Prin proiectul legislativ se înfiinţează şi Comitetul Naţional pentru Intemperii şi Calamităţi, precum şi Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

 

• Un alt proiect adoptat în acest an de senatori vizează organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, în sensul ridicării funcţiei de şef al Inspectoratului General al Poliţiei Române la rang de secretar de stat, prin această modificare dorindu-se creşterea rolului şi implicării inspectorului general al IGPR în adoptarea deciziilor strategice.

 

•  În domeniile Social şi Educaţie, Senatul a adoptat propunerea legislativă care modifică Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice în sensul creşterii de la şapte ani la 14 ani a vârstei copilului până la care soţul supravieţuitor care nu realizează venituri poate încasa pensia de urmaş.

 

• Senatul a aprobat propunerea de modificare a Legii nr. 195/2001 în vederea recunoaşterii activităţii de voluntariat drept 'experienţă profesională' atestată, precum şi propunerea de lege prin care sunt recunoscute profesiile de bonă şi de babysitter. 

 

• Pe final de sesiune, Senatul a adoptat, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică (SNSC), acesta reunind autorităţile şi instituţiile publice cu responsabilităţi şi capacităţi în domeniu.