Suedia şi Finlanda au reluat discuţiile privind integrarea statelor lor în Alianţa Nord Atlantică şi părăsirea neutralităţii, după ultimele evoluţii din Ucraina.
Subiectul nu este nou, dar parcă niciodată statele nordice nu au mers atât de departe şi nu au avut o susţinere publică atât de solidă, chiar dacă nu este încă majoritară.
Dealtfel, deschiderea arhivelor istorice în cele două state a arătat colaborarea constantă a Suediei cu NATO, prin intermediul vecinului său, Norvegia, planurile de apărare ale Suediei fiind legate de apărarea Finlandei, iar Războiul rece arâtând planificarea de către Occident a apărării fără a considera Suedia, sau fără ca ea însăşi să se împiedice de statutul său de neutralitate, ba chiar şi Finlanda urmând să fie apărată ca şi cum ar fi fost parte a Alianţei.
Suedia şi Finlanda plănuiesc astăzi să îşi extindă cooperarea în domeniul apărării şi să creeze o forţă navală comună, drept principal răspuns în faţa tensiunilor sporite cu Rusia în regiunea baltică. Suedia şi Finlanda sunt două state puternic alarmate de creşterea activităţilor militare ruse în Marea Baltică, de anexarea Crimeii şi modificare frontierelor în Europa prin forţă, precum şi de continuarea acţiunilor de destabilizare în estul Ucrainei, niciunul dintre cele două state nefiind membru NATO.
Pe 27 februarie, a fost dat publicităţii şi noul acord de cooperare militară consolidată semnat între Suedia şi Danemarca, ce vine la numai câteva săptămâni după ce guvernul suedez a anunţat un acord de apărare similar cu Finlanda. Spre deosebire de acordul cu statul finlandez, noul acord de cooperare militară cu Danemarca, stat membru NATO, se aplică numai activităţilor în timp de pace, însă ambele parteneriate merg în paralel cu cooperarea ţărilor nordice în cadrul forumului NORDEFCO (Cooperarea Nordică în materie de Apărare).
Cele două ţări nu se angajează formal să vină una în ajutorul celeilalte în timp de război, dar apărarea comună este o opţiune întrun asemenea scenariu. Întrun raport comun, cele două ţări nordice au propus crearea unei forţe navale suedezo- finlandeze care să devină operaţională din 2023, alte planuri referindu-se la accesul reciproc sporit la bazele navale.
În eventualitatea unui atac, Suedia şi Finlanda pot merge împreună la război, acesta fiind scenariul extrem devenit posibil după noul acord de cooperare în domeniul apărării dintre cele două state. De altfel, apariţia unui submarin rus în largul coastelor suedeze, în urmă cu puţin timp, a generat această preocupare sporită şi agitaţia tuturor statelor nordice, pe lângă problemele pe care Ţările Baltice le reclamau de multă vreme.
Această schimbare de abordare ameninţă să preseze pentru a obţine mai multă vigoare demersurilor la nivel european sau, din contra, să scoată definitiv UE din spaţiul instituţiilor cu responsabilităţi în apărarea şi securitatea Europei. Pentru că ultima propunere a Preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Junker, de creare a unei armate europene pentru a economisi resursele nu pare de ajutor, sau cel puţin este considerată astăzi şi pentru următorii ani o utopie. Iar cetăţenii, companiile şi statele europene au nevoie de asigurări şi certitudini astăzi.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
