Pe motiv că s-au înmulțit prea mult, mai mulți parlamentarii social-democrați au inițiat o lege care interzice jocurile electronice în sălile de cartier și dă voie doar cazinourilor care au crupier și loteriei să mai aibă păcănele.

Parlamentarii Puterii vor să interzică aparatele slot-machine în sălile de jocuri și să le mute numai în sediile Loteriei Naționale și în șase cazinouri. Consiliul Concurenței avertizează că avizul său este obligatoriu. Mai mult de 100 de parlamentari, din PSD și UNPR, au depus la Parlament o propunere legislativă în urma căreia jocurile de noroc tip slot-machine, cunoscute popular drept „păcănele”, vor deveni, practic, un monopol al Loteriei Române. Lumea jocurilor de noroc acuză că viitoarea lege este o naționalizare făcută în beneficiul Loteriei Naționale, din care vor avea de câștigat și austriecii de la Novomatic, partenerii de afaceri ai companiei de stat.

„Păcănelele” Loteriei nu dau dependență

În expunerea de motive, inițiatorii proiectului de lege (între care se numără Gabriela Firea, Mihai Sturzu, Liviu Pop și Damian Drăghici), spun că scopul legii pe care o promovează este acela de a se reduce cazurile de dependență de jocuri de noroc („ludomanie”) și de violență domestică. În acest sens, deputații dau mai multe exemple particulare privind dependența de jocuri și cazurile de violență domestică generate de aceasta. Parlamentarii care au semnat proiectul nu propun însă nicio restrângă sau să reglementeze mai strict accesul tinerilor la „păcănele” sau, mai rău, să interzică aceste jocuri, cum s-a făcut în trecut în Ungaria, în Polonia sau în Rusia.

Cea mai importantă prevedere din proiectul de lege este ca Loteria Națională să fie una dintre cele două locații în care se mai pot monta automate de jocuri în România (cel puțin două și cel mult 5 pentru fiecare prevede că un astfel de drept îl au și cazinourile live, dar numărul acestora a scăzut drastic în ultimii ani. În prezent, în România mai funcționează doar șase cazinouri care au crupier (patru în București și câte unul în Timișoara și Brașov). Restul automatelor sunt instalate, majoritatea, în săli de jocuri și în incintele agențiilor de pariuri și vor deveni ilegale după intrarea în vigoare măsură care să restrânpuțin agenție din țară). Legea mai prevedeveni a noii legi.

Avizul de concurență este obligatoriu

Surse din cadrul Consiliului Concurenței ne-au declarat că este obligatoriu ca, înainte de a se trece la votul viitoarei legi, să se ceară mai întâi avizul Consiliului Concurenței. „Trebuie să stabilim, în primul rând, dacă o astfel de lege nu are ca efect împiedicarea, denaturarea sau restrângerea concurenței pe piață”, ne-au declarat sursele din Consiliu. Mai mult, spun sursele, noua lege ar trebui să fie notificată și la Comisia Europeană.

Specialiștii susțin că România și-a luat angajamentul, încă de la negocierile de aderare la Uniunea Europeană, că nu va institui noi monopoluri de stat și că legislația concurenței are prevalență asupra celei fiscale și a celei de afaceri. Pe de altă parte, în marile orașe ale țării, s-au deschis, în ultimii ani, tot mai multe săli de joc și cazinouri electronice, iar tot mai mulți români joacă la păcănele în locațiile fără ferestre și întunecoase. Potrivit informatiilor EVZ, 92% dintre cei care joacă sunt bărbați, au o vârstă medie de 29 de ani și un venit mediu personal lunar de 1.277 de lei.

Pierderi de 500 de milioane de euro

Un aspect pe care parlamentarii l-au trecut cu vederea este acela al impactului legii asupra bugetului de stat, pe care îl lasă să fie calculat, cu ocazia unei legi ... viitoare. „Impactul final asupra bugetului general consolidat va fi determinat cu ocazia modificării ulterioare a legislației având ca obiect impozitarea jocurilor de noroc online”, se arată în fișa proiectului de lege.

Potrivit datelor furnizate în petiția „Stop naționalizării gamingului românesc”, industria jocurilor de noroc aduce anual la Bugetul de Stat al României 500 de milioane de euro, conform cifrelor oficiale de la Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN). Dintre acestea, aproape 150 de milioane de euro vin din taxe directe de licențiere (72.000 de slot-machine pentru care se achită o taxă de aproximativ 2.000 de euro per aparat), la care se adaugă taxele și impozitele ce nu vor mai putea fi achitate de firmele din domeniu, precum TVA, impozite pe salarii, pe Profit și contribuții la bugetul de asigurări sociale.

Jumătate din piața de pariuri va dispărea La capitolul „Impactul social”, parlamentarii au trecut scăderea drastică a dependenței patologice față de păcănele ale unora dintre români, fără să precizeze însă dacă jocurile de noroc de la Loterie pot da o dependență similară. Tot așa, semnatarii proiectului nu suflă o vorbă despre impactul pierderii de locuri de muncă a 40.000 de oameni și a altor 20.000 din industria conexă. „Majoritatea covârșitoare a firmelor de pariuri au aparate slot-machine în agențiile lor. Altfel nu ar putea susține afacerea, din cauza numărului crescut de taxe în domeniu. În momentul în care se va impune această obligație discriminatorie, ca astfel de aparate să nu mai poată fi instalate decât în sediile Loteriei Naționale, va dispărea între 40-60% din piața de pariuri”, ne-a declarat Liviu Popovici, CEO la StanleyBet România.

De monopolul care ar putea fi creat, ar putea beneficia și grupul austriac Novomatic, care a semnat cu Loteria Națională un parteneriat pe 15 ani FOTO: EVZ

Câștigătorul din umbră

Reprezentanții industriei jocurilor de noroc afirmă că manevra este una de naționalizare a jocurilor de noroc. Ei mai spun că de noul monopol va beneficia și grupul austriac Novomatic, care a semnat cu Loteria Națională un parteneriat pe 15 ani in domeniul videoloteriei, prin care veniturile nete să fie împărțite egal. Aceștia mai atrag atenția că eliminarea lor de pe piață ar putea încuraja reapariția jocurilor de noroc «la negru», al căror număr a scăzut mult, în ultimii ani. „ONJN împreună cu noi, industria, a reușit să combată cu succes piața neagră și concurența neloială, un număr de operatori ce activau la „negru” au fost desființați, iar peste 1.000 de aparate de joc au fost confiscate și indisponibilizate de comisarii ONJN până la finele anului trecut”, se arată în petiția „Stop naționalizării gamingului românesc”.