Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a declarat, recent, că în sistemul de sănătate au fost deblocate 1.200 de posturi, din care 106 la serviciile de ambulanță.

Șeful de la Sănătate a anunțat la finalul săptămânii trecute că a deblocat 1.200 de posturi în spitalele subordonate Ministerului Sănătății, din care 1.023 în spitale și 106 la serviciile de ambulanță.

La prima vedere, vestea este una îmbucurătoare, care mai atenuează din criza de personal, însă posturile nu vor putea fi ocupate decât dacă sunt deja bugetate și spitalele unde se fac angajările nu au datorii.

„Dacă mai pleacă un medic, închidem Institutul”

Rugat să comenteze inițiativa ministrului Bănicioiu, prof.univ. dr Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România, a declarat că nu vede utilitatea ei în condițiile în care nu sunt alocați și bani pentru plata medicilor. “Deficitul de medici din spitalele românești este undeva la 4.000-5.000 din evaluările făcute de Colegiul Medicilor. Nu prea văd cum s-ar putea reface acest deficit pentru că nu prea cunosc medici dornici să se angajeze în sistemul de sănătate. Sunt foarte puțini medici pe anumite specialități cum ar fi Terapia Intensivă, pe Cardiologie și pe Radioterapie în condițiile în care incidența cancerului este în creștere. La Insitututul Oncologic Iași, de exemplu, dacă mai pleacă un medic radiolog, din cei patru câți mai sunt, instituția va trebui închisă”, a spus prof. Astărăstoae.

La Servicicul de Ambulanță București-Ilfov, deficitul de personal este de 45%, cel mai mare din țară, potrivit directorului Alice Grasu: “În 2013, 688 de posturi vacante au fost anulate din statul de funcții, astfel că deficitul de personal raportat la normativ s-a permanentizat. De la începutul anului 2014 și până acum, s-au mai vacantat 30 de posturi pentru care Ministerul a alocat buget luna aceasta și care urmează să fie scoase la concurs”.

Directoarea a precizat că se așteaptă ca și alte posturi să fie deblocate și finanțate cel mai probabil anul viitor, fiind vorba despre un proces care se desfășoară pe etape.

Profesioniști, nu lipitori de afișe

La rândul său, Leonard Bărăscu, președintele Federației Sanitas, apreciază pozitiv inițiativa ministrului, dar adaugă că ar fi bine ca pe aceste posturi să fie angajați profesioniști din sănătate și nu de „lipitori de afișe, așa cum s-a întâmplat ultima oară”: “Îi vom cere ministrului în scris să ne spună pe cine angajează pentru a fi siguri că ocupă locurile oamenii pregătiți”.

Bărăscu a apreciat la 3.000 necesarul de cadre medicale în sistem și a criticat felul în care un post ajunge să fie bugetat pentru a putea fi ocupat. „Personalul sanitar este plătit de casa de asigurări care primește bani de la bugetul local, care, la rândul lui, îi obține la la finanțele județene. Acestea solicită fonduri la finanțele de la București, adică la Ministerul de Finanțe, care spune în ultimă instanță care sunt locuri bugetate”, a detaliat Bărăscu.

Din 2009 și până în 2012 angajările în sistemul bugetar se puteau face în sistem de șapte la unu: adică plecau șapte pentru a se putea încadra cineva. Din 2012, încadrările pe posturile vacante s-au făcut în sistem unu la unu, însă reglementarea legală a fost declarată neconstituțională, fapt care a dinamitat politica de angajări în sistemul de stat.