România va cunoaşte o încetinire a creşterii economice după şapte ani în care s-a mers numai în sus, pe trendul creşterii dobânzilor.
România a ratat atât intrarea în criza economică, dar şi ieşirea din acea criză din punct de vedere al mentalului, iar pentru perioada următoare mă aştept la o încetinire a creşterii economice, ceea ce este un lucru normal, a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de specialitate, Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi CEO Alpha Bank, potrivit Agerpres.
"Acum suntem într-o perioadă de creştere economică de şapte ani. În mod normal, dacă pleci de la valori foarte mici, te aştepţi la serii de creşteri economice destul de lungi, asta dacă nu faci alte isprăvi nedorite... În mod normal, nu te aştepţi la întreruperi, ci la perioade în care creşterea economică s-ar putea să fie mai temperată. O creştere de 6,97% a părut pentru mulţi excesivă în 2017, chiar dacă au fost destul de multe voci care au spus că ne putem permite un astfel de ritm de creştere. Nimeni nu moare dintr-o creştere mai temperată şi mai stabilă, mai sustenabilă. Mă aştept la o încetinire e creşterii economice, şi este normal. Pe un trend de creştere de dobândă te aştepţi la o temperare a creşterii economice", a menţionat Oprescu.
Potrivit preşedintelui ARB, criza economică prin care a trecut nu doar România a fost una profundă şi de care ne-am dat seama după ce toată lumea spunea, practic, că există o criză globală.
"Noi, care suntem în sistemul bancar de foarte multă vreme, ne aducem aminte de fiecare etapă în dezvoltarea sistemului bancar din România. E adevărat să suntem într-o etapă în care parcă am vrea să creştem mai mult şi mai susţinut, dar cumva rămânem într-o zonă de creştere redusă sau poate chiar de stagnare, cum a fost în ultima perioadă de timp. Nu este un paradox în sine că sistemul bancar a crescut mai puţin decât creşterea economică. Întotdeauna, post-criză se creează o decuplare între un ciclu financiar şi un ciclu economic, iar ciclul economic este primul care trebuie să revină pe creştere. Este cam ceea ce se întâmplă în toate economiile când se trece printr-o criză profundă, precum cea din 2007 - 2009. La noi a fost cumva pentru prima oară când am trecut printr-o criză economică de a astfel de intensitate. Expertiza şi experienţa la nivelul antreprenoriatului şi a sistemului bancar era destul de limitată. Criza a fost profundă, ceea ce a condus la o reacţie cumva pe de o parte întârziată. Noi am ratat şi intrarea în criză, şi ieşirea din criză din punct de vedere al mentalului. Ne-am dat seama că suntem în criză, practic după ce toată lumea spunea că există o criză globală şi vorbesc aici de economia României, nu despre sistemul bancar în general. În 2008 - 2009 la noi încă se credea că nu vom avea niciun fel de impact din cauza crizei. Eram într-un moment de creştere economică şi nu ne dădeam seama. Pe undeva cred că este un proces de învăţare", a subliniat Sergiu Oprescu.
Acesta a adăugat, totodată, că, în privinţa creditului bancar neguvernamental, acesta a crescut cu circa 6,7% în ultimul an, valoarea soldului situându-se la 51 de miliarde de euro.
"Creşterea dobânzilor, în general, duce la o temperare a creşterii creditului. Creditul bancar neguvernamental în sistem a crescut cu 6,5% - 6,7%, în ultimul an, din datele pe care le avem acum. Această creştere arată că, de fapt şi de drept, suntem într-un moment de reluare a creditării şi trebuie ajustată şi cu nivelul de scădere de neperformanţă. Noi ne uităm pe sold, dar uităm să vedem că de fapt segmentul bun al creditului neguvernamental a crescut mai repede. Dacă în 2014 aveam un nivel de neperformanţă de 22 puncte procentuale, la sfârşitul anului 2017 aveam 6,4. În această perioadă, am rămas cu un sold al creditului neguvernamental aproximativ constant, de la 49 de miliarde de euro la vreo 51 de miliarde de euro. Dacă ne uităm la creditul care finanţează cu adevărat economia României, şi trebuie să ne uităm la creditul performant la nivelul structurii, vedem că dinamica creşterii acestui credit neperformant a fost mult mai mare", a declarat specialistul.
Oprescu a ţinut să precizeze că principalul lucru care s-a schimbat în relaţia client - bancă este reglementarea şi conştientizarea riscului. "Unii chiar vorbesc de supra-reglementare şi, în momentul de faţă, există această tendinţă de a cădea într-o zonă de supra-reglementare. Putem să spunem că este o tendinţă globală, nu neapărat localizată. Sunt foarte multe riscuri cu care noi operăm la nivelul sistemului bancar şi pentru care au fost găsite tot felul de formule de reglementare, monitorizare, adresare", a susţinut preşedintele ARB.
Recomandările noastre
