Securitatea a spus că luptătorul anticomunist din Răchiţele s-a sinucis. Noi probe arată că a fost executat.

După ce mai bine de 59 de ani s-a crezut că Teodor Şuşman, liderul grupului de partizani anticomunişti din zona satului Răchiţele, s-a sinucis, cercetătorii de la Centrul pentru Investigarea Crimelor Comunismului (CICC) au descoperit o probă care demonstrează contrariul.

Glonţ de securist

Miercuri după-amiază, după trei zile de săpături în apropierea satului Răchiţele, cercetătorii lui Marius Oprea au descoperit mormântul lui Teodor Şuşman. Aici, surpriză: în scheletul lui Teodor Şuşman, cercetătorii au găsit şase gloanţe de calibru 9 mm. Această dovadă pune sub semnul întrebării varianta Securităţii, potrivit căreia Şuşman s-ar fi sinucis.

Astfel, în rapoartele Direcţiei de Securitate Cluj din anii 1951 şi 1952 se arată că, în dimineaţa zilei de 15 decembrie 1951, 18 securişti şi miliţieni au deschis focul asupra şurii unde Teodor Şuşman se ascundea. Speriat, acesta şi-ar fi tras un glonţ în tâmpla dreaptă cu o armă pe care o avea asupra sa.

Îngropat cu faţa în jos

Gheorghe Petrov, cercetător la CICC, ne-a declarat că Teodor Şuşman a fost îngropat cu faţa în jos, într-un mormânt săpat de câţiva localnici pe care Securitatea îi acuzase că au sprijinit grupul de partizani.

"După trei zile de săpături am reuşit să găsim locul unde a fost îngropat Teodor Şuşman şi, în plus, am descoperit un glonţ de nouă milimetri, tras dintr-un pistol. La momentul respectiv, doar ofiţerii de Securitate erau înarmaţi cu pistoale. Din primele date, glonţul a fost tras de ofiţerul de securitate în timp ce Şuşman se afla cu spatele. Noi ştiam că s-a sinucis şi ştiam că a fost aruncat într-o râpă, dar nu ştiam cu exactitate locul. Scheletul va fi luat de medicii legişti care vor face o expertiză", explică Gheorghe Petrov.

Aduşi să vadă banditul

Deşi a trecut o jumătate de secol, amintirile localnicilor din Răchiţele au rămas încă vii. Câţiva dintre ei le-au indicat cercetătorilor CICC locul aproximativ al mormântului lui Şuşman.

Florica Iosivaş îşi aminteşte că avea 8 ani când a fost adusă cu şcoala la mormântul lui Teodor Şuşman. "Ne-au adus atunci pe toţi copiii de la şcoală să vedem cum îl îngroapă pe bandit, pentru că aşa îi spuneau, bandit", povesteşte femeia.

Catrina Bortoş (82 de ani) a venit şi ea să vadă osemintele lui Şuşman. "Ţin minte şi acum că în ziua când l-au împuşcat m-au dus securiştii de acasă să îl recunosc dacă e Şuşman sau nu. Ca să mă umilească, m-au pus să spăl căciula plină de sânge a bietului om, după care au luat-o şi au dus-o la Cluj ca probă. Pe biata mama au bătut-o aşa de tare că nu a putut umbla câteva săptămâni că au bănuit-o că l-a ajutat pe Şuşman", conchide Catrina Bortoş.

"Se profanează noţiunea de martir"

De la sosirea cercetătorilor în Răchiţele, împreună cu unul dintre nepoţii lui Şuşman, Constantin Şuşman, preotul satului, Teodor Boc, văr primar cu premierul Emil Boc, i-a somat pe localnici să nu ofere nicio informaţie care să ajute la descoperirea mormântului. Ba, mai mult, unii dintre ei i-ar fi trimis pe cercetători pe o pistă falsă.

"Şuşman şi-a asumat rezistenţa în munţi. Se profanează noţiunea de martir şi de erou. Acest om nu poate fi nicicum un exemplu de urmat pentru comunitate şi niciun erou sau luptător anticomunist. Şuşman a cerut să fie aruncat în râpă. Oamenii ştiu asta. A vrut să-l tragă Dumnezeu de cap şi dracu de picioare", a declarat, lângă mormântul lui Şuşman, preotul Boc.

În schimb, nepotul lui Şuşman, Constantin Şuşman, s-a rezumat să declare: "Tot ce vreau e să-mi îngrop bunicul creştineşte, într-un loc pe care el l-a îndrăgit".

CONFLICT VECHI

"Războiul" dintre Boc şi Şuşman

Disputa dintre familile Boc şi Şuşman datează de mai bine de 70 de ani. După ce comuniştii au venit la putere, Teodor Şuşman a fost înlocuit la conducerea comunei Mărgău de Suciu Paşcu, bunicul preotului Teodor Boc.

Printre primele măsuri dispuse de comunişti au fost instituirea cotelor, predarea armelor şi confiscarea lemnelor pe care răchiţenii le aveau. Teodor Şuşman, care era cel mai bogat om din sat, a refuzat să se supună şi a plecat în munţi, alături de trei dintre fiii lui, Avisalon, Teodor şi Traian, cărora li s-au adăugat alţi şase localnici.

Preotul Boc susţine că bunicul lui a fost prins de grupul lui Şuşman şi asasinat în cel mai mişeleşte mod. Varianta sa se bazează pe mărturia unei localnice, despre care se spune că a fost iubita fiului mai mare al lui Teodor Şuşman.

În schimb, documentele Securităţii Cluj arată că Suciu Paşcu a fost luat de acasă într-o noapte de doi miliţieni şi după aceea nu s-a mai ştiut nimic de el. Nepotul său, Teodor Boc, susţine că de 35 de ani îi caută mormântul, fără a avea succes însă.

MĂRTURIA UNUI SUPRAVIEŢUITOR

Şuşman nu a vrut să împuşcăm securişti

TEODOR SUCIU FOTO: MIHAI ŞOICA

Are 85 de ani şi a participat activ la acţiunile CICC din zona Răchiţele. A fost, timp de doi ani, membru în grupul Şuşman.

Deşi a fost prins de Securitate şi obligat să devină informator, Suciu a refuzat, motiv pentru care a făcut şapte ani de temniţă grea la minele de plumb de la Baia Sprie.

"Am fugit de acasă pentru că unul Paşcu Suciu le-a spus securiştilor că trebuie să-i aresteze pe prietenii lui Şuşman şi pe cei care îl sprijineau. Vreme de doi ani am stat cu Şuşman şi oamenii lui", spune Suciu.

"Nu am făcut lucruri rele"

Deşi au trecut 60 de ani, bătrânul îşi aminteşte cu acurateţe cei doi ani petrecuţi alături de grupul de partizani.

"Nu am făcut lucruri rele. Toată ziua ne feream să nu ne prindă Securitatea. Eu am stat doi ani şi apoi am auzit că au bătut-o pe mama foarte tare. Atunci i-am spus lui Şuşman să-i aşteptăm pe securişti la Scrind şi să tragem în ei, dar el s-a opus şi mi-a zis că, dacă facem aşa ceva, Securitatea va face prăpăd acasă cu familiile noastre. Atunci am zis că, dacă aşa-i treaba, eu mă duc în treaba mea prin ţară şi aşa m-am despărţit de ei", spune Teodor Suciu.

Prin 1950, Suciu a fost prins la Sibiu şi a acceptat, după o anchetă de o lună, să devină informator, obligându-se să-l predea pe Teodor Şuşman. Însă nu a făcut asta, iar Securitatea la trimis la minele de plumb de la Baia Sprie.