„Evenimentul zilei” vă prezintă variantele politice luate în calcul pentru viitoarea guvernare. Social-democraţii sunt nevoiţi să cedeze teren în faţa aliaţilor, în timp ce liberalii caută breşe cu care să spargă majoritatea PSD

Varianta de guvernare cea mai probabilă se înfiripa, aseară, între PSD, ALDE şi grupul minorităţilor naţionale. Social-democraţii de stânga au obţinut, singuri, la alegerile parlamentare, 221 de mandate, liberal-democraţii de dreapta - 29 de mandate, iar grupul minorităţilor naţionale este format din 17 deputaţi. Împreună, cele trei forţe parlamentare adună 267 de voturi în Parlament, majoritatea necesară învestirii Guvernului fiind de 233 de voturi.

Feliile de caşcaval

Negocierile aveau loc, aseară, pe cel puţin trei paliere. PSD îi oferă micului ALDE funcţia de preşedinte al Senatului, pentru Călin Popescu Tăriceanu, şefia mai multor agenţii guvernamentale şi secretari de stat, potrivit surselor EVZ. De cealaltă parte, având la îndemână posibilitatea trecerii de partea dreptei, ALDE forţează mâna PSD şi cere un număr cât mai mare de ministere.

FOTO;Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a sugerat că nu este de acord cu varianta Dragnea - premier FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Surse din partid spun că ALDE vrea 3-4 ministere, printre care Educaţia (Sorin Cîmpeanu), Energia (Andrei Gerea), Agricultura (Daniel Constantin), Mediul (Graţiela Gavrilescu). Negocierile sunt aşteptate să dureze până săptămâna viitoare.

Cheia maghiară

Un alt palier al negocierilor era între PSD şi UDMR. Social-democraţii nu au nevoie de voturile maghiarilor să facă Guvernul, însă ar avea majoritate la Curtea Constituţională prin judecătorul UDMR. Un astfel de aliat ar putea deveni un element- cheie dacă PSD îl propune premier pe Liviu Dragnea, preşedintele Klaus Iohannis îl refuză din cauza condamnării, iar conflictul se va tranşa la Curtea Constituţională.

FOTO: Copreşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, are garantată preşedinţia Senatului, adică a doua funcţie din statul român FOTO: NICU DÎRDÎIAC 

PSD a discutat cu UDMR despre susţinerea unor revendicări ale maghiarilor şi numirea unor secretari de stat UDMR.

Mihai Fifor, variantă de premier

În interiorul PSD se discută despre prim-ministru. Cele mai mari şanse le are Liviu Dragnea, el fiind de altfel singurul nume pronunţat până acum de liderii partidului. Surse PSD au declarat ieri, pentru EVZ, că nu este exclus ca partidul să vină cu alt nume de premier. Partidul se teme însă să nu apară un conflict între viitorul premier şi liderul PSD. Dacă Dragnea nu va fi premier, el va ocupa funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, spun surse din partid pentru EVZ.

Una din variantele de premier ale momentului este senatorul Mihai Fifor, au declarat sursele citate. Intrat în Parlament în 2012, Fifor a cunoscut o ascensiune fulminantă în PSD sub conducerea lui Liviu Dragnea. După ce a condus comisia parlamentară de anchetă a terenurilor de la Nana, Fifor a fost propulsat de Dragnea la şefia grupului PSD de la Senat, funcţie deţinută în trecut de lideri marcanţi ai partidului precum Ion Iliescu şi Ilie Sârbu. La scurt timp, tot cu susţinerea lui Dragnea, Fifor a fost ales preşedinte al Consiliului Naţional al PSD, fosta titulatură a lui Adrian Năstase.

Surse PSD au declarat EVZ că Dragnea are „suficientă încredere” în Mihai Fifor, ca să se gândească să-i cedeze şefia Guvernului. Fifor e licenţiat în Filosofie, a absolvit Facultatea de Litere şi Istorie a Universităţii Craiova, şi deţine un master în literatura română. În anul 2003, Fifor a devenit doctor în antropologie socială.

În PSD mai este pe masă numele fostului ministru Eugen Teodorovici, însă Liviu Dragnea nu pare să agreeze o asemenea variantă, spun sursele citate.

Dilema constituţională

Forţarea instalării lui Liviu Dragnea premier, în ciuda condamnării sale, devine un subiect juridic tot mai aprins. Curtea Constituțională lasă să se înţeleagă, în Decizia 536 din 6 iulie 2016, legată de aleșii locali, că un condamnat ar putea să ocupe o funcţie publică dacă Parlamentul votează o lege în acest sens, principiul fiind valabil şi pentru funcţia de şef al Guvernului. Însă aceiaşi judecători CCR susţin, în decizia amintită, că unui condamnat „nu i se mai poate încredința de către stat exercițiul autorității publice” pentru că a pierdut „prezumția de nevinovăție, de bună-credință și de loialitate”, iar interesul public cere „asigurarea prestigiului funcției exercitate, care impune o conduită legală, socială și morală în acord cu rangul demnității publice”. În acest moment, Legea Guvernului 90/2001 nu permite unui condamnat penal să facă parte din Guvern, dar ea poate fi modificată în Parlament de PSD. CCR nu s-a pronunţat niciodată pe acest caz punctual.

Scenariul 1

PSD are 221 de parlamentari din cei 465. Majoritatea este de 233. Dacă PSD se va alătura ALDE (29) și Mino ritățile - care mereu votează cu Puterea- (17) ar avea 267 de voturi. Dacă în barca lor trece și UDMR (30) s-ar ajunge la 297 de voturi.

Scenariul 2

PSD nu se înțelege cu ALDE și își face majoritatea doar cu Mi noritățile. Ar avea în această si tuație 238 de voturi. Ar avea însă o problemă la Senat unde majoritatea este de 69, iar ei au 67.

Scenariul 3

PSD rămâne singur - 221 de voturi. Celelalte partide s-ar alia - PNL (99), USR(43), UDMR(30), ALDE (29), PMP (26), Minorități (17)- și ar avea în total: 244 de voturi.