Dan Andronic: În ce măsură ați știut de ceea ce se vorbește acum, nereguli, corupție și comisioane, contracte în cadrul marelui contract EADS?

Călin Popescu Tăriceanu: Dacă aș fi știut la vremea res pectivă trebuia să mă sesisez sau să fiu sesizat de instituțiile în drept despre acte de corupție.

Primul ministru este informat când există suspiciuni de tipul ăsta? „Domne, știm că un ministru vrea să ia o șpagă”. Sunteți anunțat înainte?

Nu pot să vă spun că am avut informații de acest gen. Am fost prevenit că ar putea să apară anumite nereguli și, într- un fel, ele s-au confirmat ulterior. În primul rând, în legătură cu contractul Microsoft, mie îmi apar acum în față o serie de încrengături de care nici nu aveam cunoștință, nici măcar din rapoartele care veneau de la SRI, și nu îmi aduc aminte ca la vremea respectivă să fi fost rapoarte semnificative cantitativ sau la conținut, cu privire la posibile fraude sau nereguli în legătură cu contractul Microsoft. Ceea ce vă pot spune este că Guvernul avea o muscă pe pălărie. Noi foloseam în mod ilegal Guvernul, Administrația, licențe Microsoft fără să fi fost achitate la furnizor.

Dar nu cred că se discută aici oportunitatea contractului, ci dimensiunea lui financiară și ce s-a întâmplat cu banii.

LUMINI ŞI UMBRE. „E puțin probabilă schimbarea majorității în Senat și Camera Deputaților”

LUMINI ŞI UMBRE. „Regret irosirea de energie în disputa cu Băsescu”

LUMINI ŞI UMBRE. ”M-am temut că USL se va eroda până la momentul alegerilor”

Discuția de care îmi aduc aminte este legată de faptul că se utilizează licențe Microsoft și că Guvernul riscă să se trezească cu un frumos proces de fraudă intelectuală, de proprietate intelectuală, cu Microsoft. Acum în ceea ce privește EADS situația este în felul următor...

A existat vreo componentă strategică în acest contract? Din punct de vedere al interesului statului vorbesc.

Sigur că au existat interese strategice. În primul rând, necesitatea securizării frontierelor, care trebuie privită sub două unghiuri. În primul rând, securitatea frontierei ca atare, dar în al doilea rând, obligațiunile pe care noi ni leam asumat ca membru al UE, și ca un candidat la aderarea la Spațiul Schengen. Pentru a deveni membri în Schengen trebuia să asigurăm securizarea frontierelor într-o anumită manieră și pe anumite paliere.

Cred că nu m-ați înțeles exact. Aici e vorba de condiționarea unor decizii guvernamentale de anumite...

Era și un interes al nostru să grăbim într-un fel realizarea contractului cu EADS, ca să putem arăta că, din punct de vedere tehnic... Nu e numai componenta tehnică, dar ea era prima componentă care trebuia îndeplinită.

Vă e frică că ați putea fi implicat în acest dosar?

Nu, sub nicio formă. Și vă spun și foarte clar de ce. Pentru că singurul element care ar fi putut să fie imputat Guvernului pe care l-am condus...

Primului ministru chiar...

Primului ministru sau titularului de minister, pentru că primul ministru nu semnează nici contractele, nici plățile cu EADS. Dar, hai să spunem o responsabilitate politică, dacă vreți, ar fi fost cea legată de solicitarea, care a existat la un anumit moment dat, de efectuare a unor plăți în avans pentru tranșa, pentru partea a doua a proiectului, lucru pe care l-am refuzat.

Și aici s-au făcut presiuni asupra dumneavoastră?

Nu.

Și cum s-a rezolvat? S-a plătit sau nu s-a plătit în avans?

În timpul mandatului meu de prim-ministru nu s-a plătit. Știu că s-a plătit în 2009.

Era legal să se plătească în avans?

Din ce știu eu, eu nu am avut contractul și nici nu m-a interesat.

Bănuiesc că, în momentul în care a venit această solicitare la Guvern, pentru că bănuiesc că nu vorbim de un milion, două, bănuiesc că vorbim de zeci de milioane sau oricum o dimensiune destul de mare, ați întrebat pe cineva.

LUMINI ŞI UMBRE. „Regret irosirea de energie în disputa cu Băsescu”

Probabil că m-am consultat, dar nu țin minte să vă spun dacă în contract era vreo prevedere, în baza căreia se puteau face plăți sau nu se puteau face plăți în avans.

„Situația din Diaspora a fost inflamată pentru crearea unei percepții”

Dan Andronic: Dacă ați fi fost prim-ministru cum ați fi organizat votul în Diaspora la alegerile prezidențiale?

Călin Popescu Tăriceanu: Vă pot spune sincer că exista riscul să fi fost prins în același clește la primul tur. De ce? Pentru că...

Bun, nu v-ați confruntat cu o situație de tipul acesta.

Nu, nu m-am confruntat și cred că nimeni nu putea să anticipeze prezența masivă a românilor din străinătate la primul tur. Cred că problema a devenit cu adevărat critică, era deja o problemă, trebuie să recunoaștem, dar între turul unu și turul doi a existat un blocaj care, în bună parte, unii spun că a fost de natură politică, eu vă spun că a fost și de natură legală, în final. Modificările făcute la legislație în timpul alegerilor pot oricând să fie motiv de contestare a alegerilor și știu că primul ministru a luat în serios această chestiune.

Ce l-ați sfătuit pe Victor Ponta între turul unu și turul doi din acest punct de vedere?

I-am atras atenția că e clar că ne confruntăm cu o problemă și că trebuie găsită o modalitate de rezolvare. Îmi aduc aminte că, la aproape o săptămână după primul tur, a fost numit Teodor Meleșcanu. Și Meleșcanu s-a mișcat destul de repede, în limitele pe care i le permitea legea, și a încercat să degajeze subiectul. Cred că a fost și o inflamare, hai să spunem, dincolo de cea determinată de situația firească și nedreaptă, inconfortabilă în care s-au trezit mulți români în străinătate. Cred că au fost și alte lucruri care au contribuit însă la amplificarea întregii situații și la crearea unei percepții cu mult prea departe de ceea ce era.

Dvs. suspectați că există ceva necurat în această inflamare a mass-media, a Facebook-ului ?

Cred că au fost activate la un moment dat niște energii...

În ce zonă?

Când mă refer la energii, mă refer la cei care s-au manifestat public, nu la altceva. Această inflamare a energiilor de care vorbeam îmi ridică anumite semne de întrebare, nu în totalitate. Adică, vreau să mă înțelegeți bine. Cred că unii dintre cei care s-au revoltat, care au protestat, au făcut-o într-un mod cu adevărat natural, inocent. Nu sunt convins că sută la sută dintre cei care au fost implicați în această situație au avut aceleași bune gânduri și bune intenții.

„Nu cred că Iohannis și Ponta au cheltuit doar câte două milioane de euro”

Dan Andronic: Vom avea din nou alegeri. La ora actuală discutăm de o remodelare a modelului de finanțare a partidelor politice. Unde vedeți posibilă o reformă aici?

LUMINI ŞI UMBRE. ”M-am temut că USL se va eroda până la momentul alegerilor”

Călin Popescu Tăriceanu: Foarte simplu spus, dacă ne uităm puțin la legislația pe care o avem, o să constatăm că pe fond nu e proastă, ea introduce o serie de limitări. Realitatea ne arată altceva, că nu se poate exercita un control eficient și că sunt numeroase...

Nu se poate sau nu se vrea?

Cred că nici nu se poate cu un control absolut. Și atunci se găsesc o serie de soluții, o serie de portițe, care sunt folosite, pentru finanțarea campaniilor electorale. Ce pot să constat este că costurile cu campania electorală au ajuns la niște niveluri care sunt deja, aș spune, astronomice.

În ce sens? Pentru că, dacă te uiți în ceea ce declară partidele două milioane, trei milioane, cinci milioane...

Exact asta voiam să vă spun. Pe de altă parte, dacă luăm declarațiile oficiale ale partidelor și ale candidaților de la ultimele alegeri prezidențiale, o să constatăm că sumele...

Am văzut campanie de două milioane la Klaus Iohannis, și pare că și Victor Ponta se învârte tot pe acolo. Acestea nu sunt campanii, știți cum e. Dacă am prezenta cifrele și ne-am raporta la orice țară din UE ...

Sunt convins.

Deci nu aveți încredere că au cheltuit atâția bani?

Nu. Văd acum foarte mult populism din partea unora care ridică această problemă ca și când problema ar fi numai a altora, a lor nu. Nu, este a tuturor. Să știți că nu este o problemă care este specifică României, este o problemă cu care s-au confruntat și se confruntă toate țările democratice. La preluarea mandatului de către Angela Merkel vă aduc aminte că a fost un mare scandal în care a fost implicat cancelarul Kohl, predecesorul Angelei Merkel, și care a avut foarte mult de suferit exact din acest motiv. Acum, fără să facem prea multă istorie, întrebarea pe care ne-o punem este cum rezolvăm problema. Aș vedea o soluție dar stau și mă întreb dacă ea va fi acceptabilă de toată lumea. Singura modalitate eficientă prin care putem să eliminăm acest fenomen este să interzicem finanțarea campaniilor electorale de către terți.

Cum adică de către terți?

Adică fie de către persoane fizice, fie de către persoane juridice...

Deci tot de la buget?

...și bineînțeles finanțarea partidelor să se facă exclusiv de la buget. Cu cât se face? Cu un milion de lei, cu atât faci campanie și punct. Altă soluție nu există, dar sigur că-mi pun întrebarea „Este această soluție acceptabilă pentru opinia publică?” Am îndoieli. Decât dacă convenim că aruncăm cu bani în stânga și-n dreapta pentru campanii care sunt necesare, dar efectul lor, sau efectul cheltuielilor de multe ori este discutabil, și mergem pe această formulă, care are menirea de a securiza, sau de a elimina jocurile de influență care se fac și corupția care vine- n spate. Hai să ne uităm puțin peste Ocean, la simbolul democrației liberale. Ce se întâmplă în statele Unite e o tragedie. Campania lui Hillary Clinton se pare că merge pe un buget care depășește un miliard.

Deja la ultimele alegeri Obama a depășit un miliard, iar contracandidatul a fost undeva la 900 de milioane.

Iată că și ei se confruntă cu aceleași probleme. Și acolo legea este ocolită...

Da, dar pentru noi, în România, aceste cheltuieli de campanie de multe ori sunt folosite și pentru buzunarul personal.

Aveți impresia că în America este totul perfect?

Nu știu, dvs. aveți impresia că nu-i totul perfect.

Nu, nu. Eu n-am impresia. Nu știu cum se-ntâmplă în detaliu acolo, dar cred că oamenii nu sunt perfecți nicăieri.

„MCV-ul e un exces de zel din partea UE”

Dan Andronic: Astăzi (emisiunea a fost înregistrată miercurea trecută- n.red.) va fi publicat raportul MCV. Una dintre chestiunile ridicate este Parlamentul. Din cauza faptului că unele decizii ale Curții Constituționale nu sunt respectate, din cauza faptului că deciziile ANI privind incompatibilitatea nu sunt puse în aplicare și unii parlamentari declarați incompatibili nu au fost suspendați, este criticat și Avocatul Poporului pentru lipsa de activitate, vorbește și de rata scăzută a confiscării averilor. Parlamentul a devenit, potrivit raportului MCV, principala frână. Conduceți Senatul. Aveți cazuri în care deciziile ANI nu au fost aplicate...

Călin Popescu Tăriceanu: Nu, au fost cazuri...Nu. Până la urmă toate deciziile au fost aplicate.

Dar de unde această rezistență?

Am să vă spun. Există o dispută care mie mi se pare că nu s-a terminat. Este cazul fostului senator Akos Mora, care a fost găsit incompatibil de către ANI, pentru o speță care nu era legată de mandatul lui de senator. În timpul mandatului de senator, nu a fost incompatibil. Era o situație precedentă, iar deciziile Curții nu pot fi retroactive.

Am impresia că au fost și presiuni din partea...

Nu a fost vorba de o tergiversare, dar nici nu putem să ne jucăm cu prestigiul unui om, cu prestigiul unei instituții, cu situații în care de multe ori oamenii, în mod firesc, caută să-și dovedească nevinovăția și cred că este de obligația noastră, și în general față de orice cetățean să-i dăm posibilitatea să se explice, să se justifice, să se apere. Uitându-mă la evoluția rapoartelor MCV încep să capăt impresia că MCV o să se poată prelungi la infinit.

Este posibil și asta, dar noi am acceptat acest lucru...

Nu există garanția că totul va funcționa perfect, pentru că în nicio țară europeană nu funcționează perfect toate aceste chestiuni. Și acolo, parlamentarii...

Și credeți că suntem noi nedreptățiți?

Nu, nu suntem noi nedreptățiți, dar cred că aici începe să devină o chestiune excesivă din partea Comisiei Europene și eu cred că România a făcut, nu progrese, mari progrese. Se și vede cu ochiul liber modul cum funcționează Justiția, cum funcționează Procuratura, anchetele nu sunt în niciun fel stânjenite, cum funcționează instanțele. Eu cred că nu putem să punem sub semnul întrebării lucrurile fundamentale: este România sau nu este un stat de drept. Cred că răspunsul la această întrebare nu poate să fie decât unul singur și cred că și Comisia Europeană va trebui să accepte că altfel, dacă lucrurile vor continua în acest fel, începem să facem un fel de exces de zel.

„Sistemul de vot german are și el limitele lui”

Dan Andronic: Ați promovat votul uninominal într-o anumită arhitectură. S-a dovedit a fi un eșec și înțeleg că și dvs. recunoașteți eșecul acestui tip de scrutin. Care este soluția, pentru că acum există tentația să revenim la un sistem mixt, e adevărat. O cameră aleasă pe uninominal, o altă cameră, pe liste. La ora actuală avem un parlament supradimensionat, de o anumită calitate. Ceea ce părea un filtru politic, includerea pe o listă de partid, se dovedește a fi un eșec în cazul votului uninominal. E adevărat că existau excese și din punctul acesta de vedere?

Călin Popescu Tăriceanu: Hai să încercăm să ne amintim. A existat o presiune publică, mai ales din partea presei, la acea dată, pentru a schimba sistemul de vot, pentru că era blamat sistemul pe liste, sistemul proporțional. Am recurs la acest sistem care și-a dovedit destul de rapid inconvenientele. Două, în principal: calitatea membrilor parlamentului nu a crescut, din contră, a scăzut...

Și numărul...

Și al doilea lucru e numărul. Dar în primul rând calitatea. Am văzut atâtea specimene, începând cu Becali și terminând cu alte figuri, care, în afară de faptul că au dat mai multă culoare, au dus în jos Parlamentul ca prestigiu, el neavând foarte mult. Acum văd că suntem tentați să facem noi și noi și noi experimente. Să experimentăm sistemul german. De ce? Că dă bine acuma să fie ceva german. Nu. Și sistemul german are și el limitele lui. Și el poate duce la creșterea numărului inițial, sau planificat, legiferat de parlamentari. Fără să cad în zona populistă, că nu-mi place acest lucru vă spun că până acum formula care s-a dovedit cea mai eficientă a fost cea a sistemului de listă. Cred că partidele parlamentare vor cântări bine. Sper să le treacă pofta de noi experimente cu care să mai constatăm un eșec peste patru sau opt ani și să revenim la sistemul care de altfel funcționează și în alte țări democratice și europene, care e un sistem eminamente democratic. De ce? Pentru că asigură reprezentarea proporțională a votului cetățenilor în Parlament. Și nu introduce deformarea pe care a introdus- o sistemul de vot uninominal, crescând artificial numărul de parlamentari și crescând și ponderea partidului care a câștigat alegerile.

Ultima întrebare: liberalii au promis că, până pe 2 februarie, lucrurile se vor schimba în noua sesiune parlamentară. Credeți că și de această dată Partidul Conservator se va constitui într-o soluție imorală?

Nu, nu cred. Nu știu, n-am elemente, informații suficiente.

Vă mulțumesc foarte mult pentru interviu. O să vedem dacă dvs. sau noul PNL veți avea dreptate în privința schimbării majorității parlamentare.

Sigur, e de văzut. Într-o săptămână cred că lucrurile vor fi, într-o măsură sau alta, clare. Da, da, n-aș putea să spun că este un lucrur pe care-l aștept cu nerăbdare, dar sigur că întotdeauna când ai o funcție politică trebuie să fii pregătit și pentru o astfel de situație.

Vă mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc.