Ministerul Mediului a cheltuit aproximativ 30.000 de euro pentru a identifica apele în care mai înoată lostriţa, un peşte aproape dispărut. A depistat-o inclusiv în marile râuri ale patriei.

Pentru mulţi, lostriţa e doar personajul fantastic al prozei lui Vasile Voiculescu, o arătare strălucitoare ce ia minţile unui flăcău de pe Bistriţa. Când a scris povestirea cu acest nume, Voiculescu a pornit de la legenda "dracului din baltă", populară prin nordul ţării. De atunci şi până acum, chiar şi existenţa lostriţei în apele României a căpătat aură de legendă.

Se credea că a dispărut cu totul din majoritatea zonelor, după ce a fost pescuită pe rupte. Recent însă, specialiştii au aflat că se înmulţeşte pe neştiute în râurile României şi vor să repopuleze zone întregi.

S-a adaptat foarte bine în lacurile de acumulare

Redescoperirea lostriţei are ceva dintr-un film poliţist. În septembrie anul trecut, Ministerul Mediului a pus o firmă pe urmele sale. Şi "detectivii" au găsit-o recent, după ce au colindat toată ţara, după ce au "scanat" apele. Întreaga misiune a costat 30.000 de euro. Acum e clar: peştele răpitor a găsit calea spre supravieţuire.

"Specia Hucho hucho (denumirea ştiinţifică a lostriţei - n.r.) a fost semnalată în mai multe râuri principale cum ar fi Olt, Mureş, Vaser, Lotru, Jiu, Argeş, Cerna. La momentul actual o mai întâlnim în râurile Bistriţa, Vişeu, Tisa. Datorită condiţiilor de mediu şi repopulărilor efectuate în anii ’60, specia s-a adaptat foarte bine în lacurile de acumulare şi o întâlnim în Bicaz, Vidraru, Pecineag, Brădişor", explică specialiştii din cadrul Ministerului Mediului.

Autorităţile au stabilit deja şi o listă de măsuri ce ar trebui luate, pentru a proteja specia şi a o înmulţi. Aşa că zonele în care s-a stabilit că înoată acest peşte de legendă vor fi atent monitorizate, iar mai multe zone în care lostriţa se poate dezvolta vor fi populate cu puieţi de peşte, susţine Ministerul Mediului.

În limbaj de lemn, una dintre propuneri sună cam aşa: "Conştientizarea şi dezbaterea problematicii populaţiilor de lostriţă cu toţi factorii responsabili şi implicaţi necesită efectuarea unor întâlniri şi sesiuni de lucru atât a palierului decizional, cât şi executiv respectiv: autoritatea publică centrală de protecţie a mediului, gestionării fondului piscicol, autorităţile locale, ONG-urile, unităţile de învăţământ, mass-media, etc.".

Se ia în considerare finanţarea unor ferme publice sau private care să producă material biologic necesar populării râurilor cu peşte.

Amenajările piscicole sunt scumpe

Deşi, până în urmă cu câteva decenii, era un peşte foarte răspândit în apele de munte şi colinare, pescuitul abuziv şi poluarea au dus această specie în pragul dispariţiei.

Potrivit specialiştilor în acvacultură, întreţinerea unei amenajări piscicole de lostriţă este scumpă, iar statul nu a mai subvenţionat din ’90 până în prezent astfel de investiţii.

"Majoritatea banilor, chiar şi cei europeni, s-au alocat pentru amenajări piscicole unde se produc puieţi de sturioni. Motivul: sunt scumpi şi aduc profit repede. Eu am cerut finanţare pentru crap şi nu am primit. Vă închipuiţi cum e să ceri bani pentru pentru lostriţă, de care nu mai întreabă nimeni de la Revoluţie încoace. E greu de întreţinut", spune Viorel Muntean, patronul unei ferme piscicole de crap.

Pentru a creşte lostriţă, trebuie respectată o regulă strictă: deţinerea unor topliţe având ca sursă de alimentare un izvor în care puietul să poată fi crescut în condiţii optime în primul an de viaţă. În primul an, mortalitatea este ridicată din cauza consangvinizării populaţiilor din captivitate.

VORBE PESCĂREŞTI

"Un peşte cu o carne bună, dar nu extraordinară"

Puţini pescari se laudă că au reuşit să prindă o lostriţă în acul undiţei. "Sunt câteva poveşti. Pescarii au spus că au eliberat peştele. Dar n-aş crede 100% poveştile astea, e greu să le verifici", e de părere pescarul Ion Gheorghe, administratorul pescuit.ro, cel mai mare forum on-line al celor care iubesc sportul cu undiţă.

Pescarii sunt de părere că lostriţa e un peşte nobil doar pentru că e foarte rar, însă la gust nu iese foarte mult în evidenţă. "E un peşte cu o carne bună, dar nu extraordinară", a precizat pescarul.

Ca să fie dus la bun sfârşit planul de repopulare întocmit de Ministerul Mediului, pescarii le recomandă acestora să fie foarte atenţi cu braconierii, care "n-au nevoie de mult timp ca să distrugă tot".

"Majoritatea banilor s-au alocat pentru amenajări piscicole unde se produc puieţi de sturioni. Eu am cerut finanţare pentru crap şi n-am primit. Vă închipuiţi cum e cu lostriţa, de care nu mai întreabă nimeni de la Revoluţie încoace." VIOREL MUNTEAN, patronul unei ferme piscicole de crap

"CARTE DE VIZITĂ"

Cel mai mare salmonid din apele româneşti

• Denumirea ştiinţifică: Hucho hucho;
• Clasa: Actinopterygii;
• Ordinul: Salmoniformes;
• Familia: Salmonidae;
• Răspândire: doar în bazinul Dunării, în zonele superioare ale fluviului şi pe afluenţi;
• Caracteristici: este cel mai mare salmonid din apele româneşti. Poate ajunge la dimensiuni impresionante: cele mai mari exemplare semnalate la noi au peste 30 kg, iar în Croaţia a fost capturată o lostriţă de 52 kg. Are corpul cilindric, gura mare, cu dinţi puternici. Are culoarea argintie, cu spinarea mai închisă, maro-arămie, roşcată pe laturi. Burta variază de la alb lăptos la galben.