Aproape toată ziua am vorbit la telefon. Suna fixul de pe birou, de parcă eram ghișeu de informații într-o gară.
Ordonanța Guvernului numărul 14/2015 privind majorarea salariilor demnitarilor a stârnit furia multora dintre cititori, mai ales după ce au văzut, în Evenimentul zilei de joi, lista cu cei 69 de demnitari care ar urma să beneficieze de actul normativ. Este vorba despre Președintele României și cei 10 consilieri prezidențiali, de 26 de membri ai Birourilor Permanente ale Senatului și Camerei Deputaților - în care intră președinții Senatului și Camerei Deputaților, vicepreședinți, secretari și chestori.
Mai beneficiază 23 de membri ai Guvernului - premierul, vicepremierul, miniștrii, miniștrii delegați, secretarul general al Executivului, șeful Cancelariei Primului- Ministru, dar și Avocatul Poporului, președintele Consiliului Legislativ, președintele Curții de Conturi. Desigur, tot aici intră și patru șefi de servicii secrete -SRI, SIE, STS și SPP.
Târrrrrr! Țârrrr! Am ridicat telefonul și-abia am apucat să spun „Alo!” și cine sunt, că de la capătul celălalt al firului s-a declanșat tirada.O doamnă din Vaslui, care mănâncă o pensie puțin peste 10 milioane, pentru care plătește impozit, a sunat la redacția „Evenimentul zilei”, foarte supărată, pentru a se plânge împotriva unei asemenea măsuri. „Cum, doamnă, să își dea salarii așa grase, numai pentru ei? La săracii tinerii noștri, care n-au ce munci după ce termină liceul, de ce nu se gândesc?
Ne puteți urmări și pe Google News
De ce nu bagă banii ăștia în locuri de muncă pentru ei? Dar de ce, doamnă, nu s-or gândit și la nepotul meu, care e doctor de-abia ieșit de pe băncile facultății?! Că îi trimite mamă- sa, de-acasă, de-ale gurii, că nu-i ajung banii din salar decât pentru chirie și transportul la spital? Sau de ce, doamnă, nu s-or gândit, bătu-i-ar Dumnezeu!, să majoreze pragul de la care se impozitează pensiile? La astea când se gândesc, doamnă?”.
Am încercat s-o liniștesc cu vorbe blânde. M-a ascultat. S-a mai calmat. Și-a spus apoi: „Rele zile am ajuns, doamnă, faceți ceva, măcar voi, jurnaliștii, că mulți oameni necăjiți n-au altă speranță, că ei n-au pile, n-au nimic! O să mai sun, doamnă, poate faceți ceva!...”.
Un profesor a sunat și el. E din Neamț și ne-a reclamat frauda la Bacalaureat și la alte licee și colegii din județ. E și el marcat de curajul demnitarilor de a-și mări propriile salarii la sume de neconceput pentru un cadru didactic. „Nici nu pot să-mi imaginez, doamnă, atâția bani la un loc! Eu n-am văzut niciodată!”, mi-a spus cu glasul hârșâit.
Amărăciunea din glasul lor m-a aruncat, pur și simplu, într-o stare din care mă chinuiesc acum să ies. Ce era să-i spun acestei doamne? Eu, la rândul meu, sunt indignată. Sunt jurnalist de peste 25 de ani. Am luptat pentru crezul meu: să construiesc o lume mai bună pentru copilul meu! O parte din această lume s-a și schimbat, cu bune și cu rele, Justiția a început să funcționeze. Trage după ea și celelalte domenii. Sau măcar încearcă.
Dar mă uit acum la ceea ce se petrece și am senzația de deja-vu. Din nou, parcă, trebuie să o iau de la capăt, să schimb și lumea asta, fiindcă nu îmi place. Prea mulți lideri nepăsători, incompetenți, hapsâni să-și pună lor în farfurie mai întâi! Prea nimeni dintre politicieni nu înțelege că nu se poate să ne prostească chiar așa! Votez „jos cu ei”!
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
