„Evenimentul zilei” și revista „Capital” au lansat campania „România 4 you”, o radiografie de substanță a situației sociale, politice și economice din județele țării. Campania are o frecvență săptămânală și se va derula pe parcursul următoarelor luni, până la alegerile locale din iunie 2016. Citiți în revista „Capital” un amplu articol dedicat situației economice din județul Neamț.

După ce județul Neamț a rămas fără vechea garnitură de baroni, competiția este deschisă între PSD și PNL. Atotputernicul Gheorghe Ștefan , zis Pinalti, fost primar în Piatra Neamț, a ajuns „un simplu pensionar”

Trimis în judecată de către DNA în dosarul Microsoft, Gheorghe Ștefan a demisionat de la primărie, a divorțat și s-a mutat în Ilfov, unde este consilier personal al președintelui FC Voluntari, Robert Gherghe.

FOTO: Gheorghe Ștefan

Joi, el a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, dar are posibilitatea recursului. Celălalt lider al județului, latifundiarul Culiță Tărâță, președintele Consiliului Județean, a decedat în noiembrie 2014. La acel moment, UNPR a reușit să-și impună omul, pe Constantin Iacoban, la conducerea CJ. În ianuarie, partidul condus la acel moment de Gabriel Oprea l-a exclus, Iacoban fiind suspectat că negociază cu ALDE. În consecință, Iacoban și-a pierdut toate funcțiile în CJ, fiind demis de prefect.

La noile alegeri din cadul CJ, PSD a reușit să-și impună omul la conducerea acestui for, pe Emilia Arcan. În 2014, după decesul lui Culiță Tărâță, cel care dorea să-i preia locul era deputul PSD Ionel Arsene. Între Arsene și Tărâță a existat o lungă rivalitate, liderul UNPR fiind suspectat că ar fi difuzat imaginile în care deputatul PSD părea a fi surprins într-o cameră de hotel, împreună cu o elevă de liceu. Arsene a negat că el ar fi fost eroul filmării, iar Culiță Tărâță a negat că el ar fi aranjat filmarea.

• Confruntări electorale

Chitic luptă cu Harbuz

Pentru Primăria municipiului reședință de județ, bătălia se duce între liberalul Dragoș Chitic și pesedistul Liviu Harbuz. Chitic a fost ales, pe 7 aprilie 2015, primar interimar al municipiului Piatra Neamț, în urma demisiei lui Gheorghe Ștefan. De altfel, potrivit presei locale, candidatul PNL ar fi fost adus în politică de către predecesorul său – deși el a amenințat că va da în judecată orice ziarist care-l va asocia cu „Pinalti”. Din puținele informații disponibile, anterior intrării în politică, Chitic a fost director și referent la Camera de Comerț și Industrie Neamț. Chitic provine din PDL. PSD îl trimite în luptă pe deputatul Liviu Harbuz, fost secretar de stat la ministerul Agriculturii, pe vremea când ministerul era condus de Ilie Sârbu, între 2001 și 2004. EVZ a relatat, în decembrie 2015, că omul de afaceri Said Baaklini i-ar fi oferit trei milioane de euro fostului secretar de stat Liviu Harbuz, pentru o hotărîre de guvern privind subvenții pentru îngrășămintele lui Ioan Niculae. Sunt însă informații contradictorii dacă Harbuz ar fi primit sau nu banii. Alți candidați pentru Primăria Piatra Neamț sunt: Laurențiu Dulamă (PMP), Ana Monda (M10) și Cătălin Drăguțanu (ALDE). Monda este consilier local PNL, fiind aleasă pe listele PDL, în 2012.

Fișa județului

● Suprafața: 5.897 kilometri pătrați, 2,5% din suprafața țării.

● Populație: 452.900, în scădere față de vârful din 2002, când erau 554.00. Locul 17 pe țară. Densitate: 76,8 locuitori pe kilometrul pătrat.

● Salariul mediu net (2015): 1.456 lei.

● PIB pe cap de locuitor (2015): 4.000 euro.

● Durata medie a vieții: 74,83 ani (2013).

● Rata șomajului: 4,90% (decembrie 2015).

• Telegondolă și păduri

Mănăstirile au ocol silvic

Județul Neamț era celebru, pe vremuri, pentru mănăstirile sale. Acum, fostul primar Pinalti a adus un alt punct de atracție: telegondola care traversează Piatra Neamț. Ea a fost inaugurată la sfârșitul anului 2007, iar succesul nu s-a lăsat deloc așteptat: în primii trei ani a avut peste un milion și jumătate de călători. Telegondola pleacă din zona Gării și ajunge pe muntele Cozla în doar șapte minute. Tot pe Cozla a fost deschisă o pârtie de schi și un telescaun. Presa locală scrie că aceste investiții au fost făcute cu împrumuturi, iar de la o estimare inițială a costurilor de 4,32 milioane de euro pentru telegondolă, în ziua de azi nu se cunosc costurile exacte. Mănăstirile din județ, în afară de resursele financiare pe care le obțin din turism, și-au recuperat – cu multe controverse – pădurile. Ocolul Silvic Bisericesc administrează 12.000 de hectare de pădure și o fabrică de cherestea. În plus, în Neamț, Biserica Ortodoxă a preluat câteva vile din jurul mănăstirii Durău din stațiunea cu același nume, pârtia de schi și, ulterior, a fost cumpărat hotelul Cascada. Și o casă memorială Mihail Sadoveanu este proprietea bisercii.

• Monument istoric

N-au cale ferată, dar au renovat gara

La începutul anului 2015, CFR a scos la licitație calea ferată Piatra Neamț – Bicaz, întrucât administrarea ei de către CFR este falimentară, dar nici la a treia licitație nu a fost nici un ofertant. Prima cale ferată la Piatra Neamț a fost construită în mai 1882, cu scopul de a lega târgul de Bacău. În schimb, gara din oraș a fost reabilitată. Această gară – orașul a avut inițial nu mai puțin de trei – este opera antreprenorului italian Carol Zane, cel care a ridicat cele mai frumoase construcții din Piatra, printre care Teatrul Tineretului, Biserica Precista, Muzeul de Artă și actualul sediu al Muzeului Cucuteni. Reabilitarea, în valoare totală de 5 milioane de euro, a fost realizată de CFR S.A. cu bani de la de la Fondul European de Dezvoltare. În noaptea de 21 spre 22 iunie, mareșalul Antonescu – pe atunci general, în prezența generalului comandant al Armatei 11 germane Ritter von Schobert și a altor generali și ofițeri superiori români și germani, în trenul Patria din gara Piatra Neamț – unde se afla Marele Cartier General, a rostit ordinul: „Ostași - vă ordon: treceți Prutul!”. Acest ordin a marcat intrarea României în Al Doilea Război Mondial.

• MUNCĂ Ș I ȘOMAJ

Economie bazată pe metalurgie, textile și prelucrarea lemnului

Economia județului Neamț este susținută în special de companiile care activează în industriile: metalurgică, textilă, producerea substanțelor chimice și prelucrarea lemnului. Cea mai mare companie din județ este producătorul de țevi din oțel ArcelorMittal Tubular Product Roman SA. La o cifră de afaceri de circa 143,7 milioane de euro, în 2014, compania a obținut un profit de aproape 676.000 de euro.

FOTO: ArcelorMittal Tubular Products Roman SA este compania cu cea mai mare cifră de afaceri din județul Neamț

În ceea ce privește numărul de întreprinderi, peste un sfert dintre firmele din județ se ocupă cu prelucrarea lemnului, în timp ce 15,63% activează în industria textilă, potrivit unei analize a Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.

Printre cele mai mici lefuri din țară

La finele lunii octombrie a anului trecut, în județul Neamț lucrau 79.835 de salariați, în scădere cu aproape 10% comparativ cu cei circa 88.500 de angajați, câți erau în anul 2008, conform cifrelor Institutului Național de Statistică (INS). Șase din zece angajați lucrează în domeniul serviciilor, în timp ce 35% activează în industrie și construcții.

Lucrătorii la companiile și instituțiile din județul Neamț primesc printre cele mai reduse lefuri din țară. Câștigul salarial mediu net lunar din județ era, în octombrie anul trecut, de 1.361 de lei, cu peste 500 de lei sub media pe țară, care a fost, în luna respectivă, 1.871 de lei/ lună. Raportat la anul venirii crizei, lefurile din Neamț au avansat cu circa 31%.

În luna ianuarie 2016, în județul Neamț erau 130.029 de pensionari, care primeau o pensie medie de 823 de lei, după cum indică datele Casei Naționale de Pensii Publice, transmise EVZ. Aproape opt din zece persoane s-au pensionat la limita de vârstă.

Șomajul se apropie de 6%

Rata șomajului în județul Neamț era, la sfârșitul anului precedent, de 5,86%. „Numărul șomerilor înregistrați în evidența AJOFM Neamț a fost 11.571 de persoane, dintre care 3.237 beneficiau de indemnizaţia de şomaj şi 8.334 erau şomeri neindemnizaţi”, ne-au spus reprezentanții Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

În ianuarie 2016, la AJOFM Neamț erau înregistrați 11.994 de șomeri, dintre care doar 3.325 de persoane primeau indemnizație de șomaj.

Pe parcursul anului trecut, cu ajutorul programelor agenției județene șiau găsit un loc de muncă 17.082 de persoane, dintre care 6.490 femei.

• EDUCAȚIE

Șapte din zece liceeni au luat Bacul din prima

În anul școlar 2015-2016, în sistemul de învățământ din județul Neamț studiază 76.237 de elevi, înmatriculați în 366 de unități școlare, dintre care 161 cu personalitate juridică. 33 de de școli și-au început cursurile fără autorizație sanitară de funcționare, potrivit inspectorului școlar general din județul Neamț, Viorel Stan.

FOTO; Anul trecut, 72 de elevi din județul Neamț au obținut locuri și premii la olimpiadele școlare naționale, iar alți cinci elevi au obținut

Anul trecut, 72 de elevi din județul Neamț au obținut locuri și premii la olimpiadele școlare naționale, iar alți cinci elevi au obținut distincții la nivel internațional.

Examenele de Evaluare Națională de anul trecut au fost susținute de 4.858 de elevi, trei sferturi dintre care au promovat. La sesiunea din vară a Bacalaureatului, procentul de promovabilitate a fost de 70,15% dintre cei 4.493 de înscriși. Dintre 975 de candidați înscriși pentru sesiunea din toamnă, doar 27,5% au promovat.

Școli renovate cu bani de la UE

La examenul de Definitivat din 2015, au promovat 51,85% dintre cei 231 de candidați înscriși. În sesiunea iulie 2015, au dat examenul de Titularizare 468 de profesori, dintre care 43,9% au obținut note peste 7.

În ultimii patru ani, 11 școli din județ au beneficiat de investiții din fonduri europene în valoare totală de circa 3,53 milioane de euro. În două grădinițe și un gimnaziu s-a investit din bugetul local și bugetul de stat. De asemenea, anul acesta, urmează construcția a cinci grădinițe în mediul rural, cu finanțare europeană.

• SĂNĂTATE

Spitale modernizate cu bani de la Guvern și bugetul local

În județul Neamț funcționează șase spitale publice, care totalizează un număr de 2.300 de paturi. În unitățile publice lucrează 3.500 persoane, dintre care 375 de medici și 1.465 de asistenți medicali. Potrivit estimărilor directorului executiv al Direcției de Sănătate Publică Neamț, Dan Dorin Morenciu, în următorii trei-șase ani, necesarul de specialiști este de 66 de medici în domenii precum: anestezie și terapie intensivă, boli infecțioase, cardiologie, medicină de urgență, neurologie etc.

Proiect european la Spitalul de Urgență Piatra Neamț

În ultimii ani, au fost făcute investiții în modernizarea sistemului sanitar nemțean. Ambulatoriul Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț a fost reabilitat, modernizat și echipat cu ajutorul a peste 3 milioane de lei din fonduri europene. Tot aici se derulează un proiect multianual de amenajare a unui nou bloc operator cu cinci săli de operație, reabilitarea vechiului bloc operator și realizarea unui bloc operator septic, cu finanțare de la Guvern și Consiliul Județean. Anul trecut, a fost modernizată și secția de Pediatrie.

Tot cu bani de la minister și cofinanțare locală au fost efectuate reparații și modernizări la Spitalul Orășenesc „Sf. Dimitrie” Tg. Neamț, Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani și Spitalul Municipal de Urgență Roman.

Citiți analiza economică a județului Neamț în revista „Capital”!