Preşedintele Klaus Iohannis i-a smuls ieri premierului Sorin Grindeanu, într-o vizită intempestivă la Palatul Victoria, promisiunea că Guvernul nu va modifica pe ascuns legislaţia penală. EVZ a aflat că Sorin Grindeanu se gândeşte să nu-şi asume graţierea şi modificarea codurilor penale, ci să lase proiectele fierbinţi să plece din Parlament

Imediat după ce PSD şi ALDE au câştigat alegerile parlamentare şi Liviu Dragnea nu a putut să ajungă premier din cauza condamnării sale, în spaţiul public s-a înfiripat zvonul potrivit căruia coaliţia de guvernare va adopta amnistia şi graţierii penalilor, cu scoaterea politicienilor din puşcării şi ştergerea cazierelor acestora. Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a pus paie pe foc spunând că e „de bun augur” o discuţie despre amnistie şi graţiere.

FOTO: Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a promis că nu vor fi graţiate „faptele grave, faptele care vizează corupţia” FOTO: NICU DÎRDÎIAC

O noapte fierbinte

Apogeul a fost atins marţi când în presă au apărut știri pe surse că în ședința de miercuri dimineaţă se va modifica legislaţia penală. Premierul a încercat să calmeze spiritele şi exclude amnistia, dar nu şi graţierea. De la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis cere coaliţiei de guvernare să fie „matură”. După acest moment, jurnalistul Dan Tapalaga l-a atenționat pe președinte pe pagina acestuia de Facebook, că în ședința de guvern se încearcă trecerea unei OUG privind și grațierea și că ar fi bine să participe la ședință.

Lovitură de teatru

E ora 09.25, miercuri. În 5 minute începe şedinţa de Guvern. Presa acreditată la Palatul Victoria nu a primit încă ordinea de zi a şedinţei. Pe poarta Guvernului intră preşedintele Klaus Iohannis. Binedispus, îşi aranjează costumul şi râde cu consilierii săi. Nu-l aşteaptă nimeni pe scările Guvernului pentru că a venit pe neaşteptate. Premierul Sorin Grindeanu a aflat de la SPP, cu doar câteva minute înainte, că şeful statului vine să-i conducă şedinţa de Guvern.

Panică

Ofiţerii de presă de la Palatul Victoria sunt agitaţi. Îi anunţă pe jurnalişti că nu au voie să stea decât două minute la începutul şedinţei, ca să nu audă nimic din ce se discută. Într-o cameră din Guvern, preşedintele şi premierul au o discuţie privată de 20 de minute, după care vin la etajul 1 să deschidă şedinţa. Miniştrii îl ignoră pe Klaus Iohannis, îşi afundă ochii în maldărul de foi din mapele proprii. Singurul care îi zâmbeşte este ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu. Aproape 40 de ani pe care i-a petrecut în diplomaţie, comprimaţi într-o secundă.

Ora de dirigenţie

Preşedintele Klaus Iohannis anunţă, în capul mesei, că a avut o discuţie „foarte serioasă” cu premierul. Se poartă ca un profesor. Priveşte peste capetele miniştrilor. Îl instruieşte pe Grindeanu ce să zică. De-abia în acest moment, jurnaliştii primesc lista proiectelor care se vor adopta în Guvern. Fără amnistie, graţiere sau coduri penale.

Prim-ministrul asigură că nu va introduce asemenea proiecte pe furiş. „Aşa cum l-am informat pe domnul preşedinte în discuţia avută, noi discutăm despre lucruri care se află pe ordinea de zi. Punct!”, spune el. Se bâlbâie şi anunţă că 23 iunie, în loc de 23 ianuarie, va fi zi liberă pentru bugetari.

Doi elefanţi

Jurnaliştii sunt scoşi din sală, dar Klaus Iohannis îi cheamă înapoi. E nemulţumit că Grindeanu a fost prea vag. „Încă o remarcă. Cunoaşteţi povestea că este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt doi elefanţi - ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a codurilor penale”, spune şeful statului. Tensiunea momentului îi face pe miniştri să ridice ochii spre Iohannis. Premierul îşi plimbă rapid pixul printre degete.

Iohannis ţine să îşi întărească victoria: Sorin Grindeanu „s-a angajat” în faţa lui, în discuţia privată, că Guvernul nu va schimba legislaţia penală „peste noapte”, ci doar după ce îşi anunţă public intenţiile şi toţi cetăţenii pot afla din timp ce are de gând Palatul Victoria. Preşedintele a adăugat că a ajuns la un consens cu premierul să „consolidăm statul de drept”. O spune public, să-l audă şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, din SUA.

După şedinţă, premierul îl conduce pe Iohannis la maşină şi ţine o conferinţă de presă în care îşi schimbă tonul. „Conform Constituţiei avem voie să dăm graţiere şi amnistie? Da. Deci nu sunt împotriva legii”, zice el.

Aflat lângă Grindeanu, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, anunţă că a redactat două Ordonanţe de Urgenţă. Una graţiază anumite pedepse pentru că puşcăriile sunt supraîncărcate, cealaltă modifică articole neconstituţionale din Codul Penal.

Premierul pleacă, se grăbeşte să ia avionul către SUA. Presa mai are întrebări pentru Ministrul Justiţiei. „Am venit împreună”, spune Iordache, face semn spre premier şi iese după el.

O mică vacanță pentru Unire

● Guvernul a decis, în şedinţa de ieri, ca ziua de luni, 23 ianuarie să fie liberă pentru bugetari, urmând ca aceasta să fie recuperată pe 28 ianuarie. Ziua de 23 ianuarie va face legătura între weekend-ul 21 - 22 ianuarie şi ziua liberă de 24 ianuarie, când este sărbătorită Unirea Principatelor Române.

● Executivul a aprobat programul „Prima chirie”. Acesta prevede o primă de relocare persoanelor înregistrate ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă ce se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate, situată la o distanţă mai mare de 50 km faţă de localitatea de domiciliu. Prima nu va depăși suma de 900 de lei și va fi acordată persoanelor ale căror venituri nete lunare nu depăşesc suma de 5.000 lei/ lună.

● Guvernul a prelungit, printr- o ordonanţă de urgenţă, valabilitatea licenţelor de traseu şi a programului de transport rutier de persoane între Bucureşti şi localităţile din Ilfov.

● Costul standard per elev/ preşcolar pentru învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional acreditat, pentru anul 2017, creşte de la 3.043 lei/an la 3.740 lei - prevăd două hotărâri adoptate de Guvern.

Benefi ciari de lux ai graţierii

Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind graţierea unor pedepse, pus în dezbatere publică, prevede că se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, inclusiv cele cu suspendare, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată. Nu se graţiază însă recidiviştii şi cei condamnaţi pentru infracţiuni precum cele contra siguranţei statului, omor, violarea de domiciliu, şantajul, infracţiunile sexuale, tâlhăria, pirateria sau evadarea, darea şi luarea de mită, traficul de influenţă, sclavia.

FOTO: Ovidiu Tender

Vor fi graţiaţi, însă, condamnaţii pentru abuz în serviciu şi conflict de interese. Printre ei se numără numeroşi parlamentari condamnaţi după ce şi-au angajat rudele la birourile parlamentare, un exemplu fiind secretarul general al PSD, fostul deputat Marian Neacşu, în prezent „consilier onorific” al premierului Sorin Grindeanu. De asemenea, o serie de foşti primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene fie au fost condamnaţi, fie sunt anchetaţi pentru abuz în serviciu. De exemplu, Aristotel Câncescu şi George Scripcaru, ambii de la Braşov.

FOTO: Omar Hayssam Cum pot scăpa Voiculescu şi Hayssam

Potrivit proiectului, se graţiază în parte, cu reducerea la jumătate, pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate sau persoanelor care au în întreţinere minori cu vârsta de până la cinci ani, precum şi persoanele care, conform unei expertize medico-legale, sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale.

În această categorie se află condamnaţi celebri precum Dan Voiculescu, Omar Hayssam, Ovidiu Tender, Gheorghe Ştefan, toţi cu vârsta peste 60 de ani, cărora li s-ar înjumătăţi pedeapsa. Dacă vor fi condamnaţi, Viorel Hrebenciuc şi Ion Iliescu ar beneficia şi ei de reducere tot datorită vârstei. Fostul ministru Monica Iacob Ridzi ar putea ieşi şi ea mai repede din închisoare, având copii în întreţinere.

Ordonanţa de Urgenţă mai prevede că de graţiere nu vor beneficia cei condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi cei care sunt recidivişti prin condamnări anterioare, iar graţierea „este condiţionată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de un an de la punerea în libertate”. Cei eliberaţi pe caz de vârstă sau boală nu mai plătesc despăguburile.

Denunţul, în maxim 6 luni

Proiectul de Ordonanţa de Urgenţă al Ministerului Justiţiei, care schimbă codurile penale, modifică definiţia abuzului în serviciu: acesta este infracţiune doar dacă prejudiciul depăşeşte suma de 200.000 lei, acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, pedeapsa cu închisoarea se reduce de la maxim 7 la 3 ani şi dispare interdicţia exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Dacă va fi aplicat, preşedintele PSD Liviu Dragnea ar putea scăpa de acuzaţia de instigare la abuz în serviciu pentru că în dosarul în care este trimis în judecată, prejudiciul este de aproximativ 100.000 de euro. Guvernul mai propune eliminarea din Codul Penal a infracţiunii de „neglijenţă în serviciu”, precum şi luarea în considerare a unui denunţ penal doar dacă el a fost depus în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Judecătorii ar putea respinge, astfel, dosarele bazate pe denunţuri făcute la ani distanţă. De asemenea, nu mai este conflict de interese fapta unui funcţionar public care a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obținut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani. Prin această prevedere, parlamentarii nu mai riscă să fie condamnaţi dacă îşi angajează foştii colaboratori la cabinetele de lucru.

Reacții din Justiție

Procurorul general, Augustin Lazăr (foto), a declarat că nu există nicio justificare „raţională” să se vină cu acte de clemenţă, afară de cazul în care există vreun „interes ocult”. Augustin Lazăr a adăugat că Ministerul Public nu este încântat de proiectul de OUG privind graţierea. Colegii au avut cuvinte de critică la adresa acestui proiect. (...) Nu există o nevoie, un imperativ care să fie naţional ca în acest moment să ieşim cu un astfel de act normativ”, a arătat Augustin Lazăr. La rândul său, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, (foto jos) a declarat, că, din ceea ce s-a discutat în spaţiul public, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind graţierea ar părea unul „cu dedicaţie”. „Sănătos ar fi să meargă în Parlament, printr-un proiect de lege, mult mai sănătos şi o soluţie juridică mult mai previzibilă şi mai clară”, a spus Tarcea.

DNA consideră, referitor la proiectele de ordonanţe privind modificarea Codului penal şi graţierea unor pedepse, că nu se justifică schimbarea cadrului legislativ în regim de urgenţă. Referitor la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind graţierea, DNA remarcă faptul că printre infracţiunile graţiate se regăsesc abuzul în serviciu sub toate formele sale şi infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie. În privinţa modificărilor referitoare la denunţători, DNA apreciază că vor îngreuna foarte mult descoperirea faptelor de corupţie săvârşite anterior lunii iulie a anului 2016.