Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă au vorbit, separat, duminică, despre importanța sectorului apărării și a Alianței Tratatului Nord-Atalantic (NATO). Duminică, în România are loc celebrarea organizației internaționale, având în vedere și aniversarea a 14 ani de apartenență la NATO.

Mesajul lui Iohannis și cel al lui Dăncilă vin odată cu celebrarea „Zilei NATO” în țara noastră.

„Marcăm astăzi Ziua NATO în România, pentru a 14-a oară, cu aceeaşi încredere ca la început în garanţia de securitate pe care ne-o oferă apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică. Toţi aceşti ani au însemnat o transformare profundă a Armatei Române într-o armată cu adevărat profesionistă, dar şi contribuţii substanţiale ale României la operaţiile şi misiunile NATO. Este un parcurs pe care ni l-am asumat cu toată responsabilitatea, ne bucurăm de încrederea şi respectul partenerilor noştri nord-atlantici şi vrem să demonstrăm în continuare că suntem un aliat credibil şi stabil în regiunea Mării Negre. Îmi exprim respectul pentru toţi cei care au contribuit la acest lucru, uneori, din păcate, chiar cu preţul sacrificiului suprem”, a declarat Viorica Dăncilă, potrivit unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.

 

Pentru premierul Dăncilă, apărarea reprezintă o problemă foarte importantă, acest sector fiind unul prioritar, având în vedere tensiunile apărute la nivel internațional și provocările de securitate în fața cărora se află România.

„România îşi respectă angajamentul faţă de NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru înzestrarea armatei, iar investiţiile pe care le avem în proiect pentru perioada următoare vor viza achiziţiile necesare de tehnică militară, dar şi relansarea industriei de apărare româneşti. Sunt măsuri cu caracter defensiv, nu împotriva cuiva, prin care România înţelege să contribuie la promovarea rolului Alianţei Nord-Atlantice pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale”, a adăugat premierul Dăncilă.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis și el, duminică, un mesaj cu ocazia sărbătoririi Zilei NATO în România, în care afirmă că ţara noastră are în Alianţa Nord-Atlantică „cea mai solidă garanţie de securitate a sa", relatează agerpres.ro.

„Ca parte a celei mai puternice şi eficiente Alianţe de apărare colectivă din istorie, România are în NATO, de un deceniu şi jumătate, cea mai solidă garanţie de securitate a sa. La mulţi ani, NATO! La mulţi ani, România!", a transmis Iohannis, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Totodată, şeful statului a precizat că Ziua NATO reprezintă, pentru România, un moment special, cu o dublă semnificaţie.

„Aniversăm 69 de ani de la semnarea, la 4 aprilie 1949, a Tratatului de la Washington, actul de înfiinţare a Alianţei Nord-Atlantice şi, totodată, 14 ani de la aderarea, în martie 2004, la cea mai puternică Alianţă politico-militară din istorie. Vocaţia pro-occidentală a ţării noastre a primit, la acel moment, o confirmare fără echivoc. România a devenit oficial membru cu drepturi depline în cadrul familiei de naţiuni care îşi ghidează prezentul şi construiesc viitorul pe baza valorilor libertăţii, democraţiei şi statului de drept, precum şi a intereselor de securitate şi apărare comune", a declarat Iohannis.

Potrivit lui Iohannis, NATO a dovedit, de-a lungul timpului, că are capacitatea de a se adapta şi de a evolua, „caracteristici esenţiale pentru o organizaţie care acum se confruntă cu ameninţări multiple, aflate într-o continuă dinamică".

„Ca reacţie la schimbările mediului de securitate internaţional, în anul 2014, la Summitul NATO din Ţara Galilor, au fost decise măsuri de întărire a capacităţii operaţionale a Alianţei. Doi ani mai târziu, la Summitul NATO de la Varşovia, s-a conturat necesitatea de a continua adaptarea Alianţei, efortul central fiind constituit de consolidarea posturii de descurajare şi apărare. S-a decis atunci proiectarea unei prezenţe înaintate a NATO pe Flancul Estic, concentrată în România şi regiunea Mării Negre, pe dimensiunea sudică a flancului, respectiv în Polonia şi ţările baltice, pe dimensiunea nordică", a spus Iohannis.

De asemenea, şeful statului a precizat că România a fost şi este în continuare parte activă a acestor demersuri, ca „aliat responsabil şi de încredere".

„Am înfiinţat Brigada Multinaţională Sud-Est de la Craiova, structură NATO care şi-a dovedit deja eficienţa în exerciţii multinaţionale de amploare anul trecut, şi participăm cu militari în Polonia, în cadrul grupului de luptă condus de Statele Unite ale Americii. Ţara noastră a devenit un pilon de stabilitate regional, iar pentru a ne consolida acest statut este nevoie ca procesul de adaptare permanentă să continue. Suntem şi rămânem angajaţi alături de aliaţii noştri în teatrele de operaţii, cum este cel din Afganistan, precum şi în structurile de comandă şi în centrele de pregătire ale Alianţei, iar contribuţiile noastre sunt foarte apreciate", a arătat Iohannis.

El a mai spus că ţara noastră va continua să îşi respecte angajamentele privind alocarea celor 2% din PIB sectorului Apărării.

„România va continua să îşi respecte angajamentele privind alocarea celor 2% din PIB sectorului Apărării şi dezvoltarea de capabilităţi, precum şi contribuţia naţională la misiuni, operaţii şi activităţi, conform dezideratului aliat de împărţire echitabilă a responsabilităţilor ('Burden sharing'). Aceste angajamente şi eforturi sunt în interesul direct al României, care este astfel mai bine apărată, dar reprezintă şi o contribuţie valoroasă la întărirea relaţiei transatlantice", a spus Iohannis.

Totodată, şeful statului a arătat că Summitul NATO, care se va desfăşura anul acesta la Bruxelles, va fi un nou reper important în procesul de adaptare a Alianţei la provocările şi ameninţările actuale de securitate.

„După progresele înregistrate în implementarea măsurilor agreate la Varşovia pentru Flancul Estic, următorul pas firesc îl constituie asigurarea coerenţei măsurilor aliate pe acest Flanc, de la Marea Baltică la Marea Neagră, în cadrul posturii de descurajare şi apărare a NATO. Cu acest prilej, România va susţine cu tărie sporirea, în continuare, a rolului NATO în combaterea terorismului, dar şi dezvoltarea cooperării între NATO şi Uniunea Europeană, în deplină complementaritate. Conjugarea efortului celor două organizaţii în domenii de interes comun va conduce fără îndoială la creşterea securităţii europene şi euroatlantice", a mai afirmat Iohannis.

Din 2005, prima duminică din luna aprilie este recunoscută, în România, ca „Ziua NATO”, conform deciziei legislative votate în acest sens. Data este apropiată de aderarea oficială a statului nostru la Alianță, la 29 martie 2004, dar și de momentul arborării steagului României la sediul de la Bruxelles al NATO, la 2 aprilie 2004.