Discuţii informale la vârful UE despre România. Klaus Iohannis: Toţi sunt îngrijoraţi despre ce se întâmplă în România şi sunt impresionaţi de proteste

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în Malta, după o întâlnire a Consiliului European, că în discuţiile informale pe care le-a avut cu şefii de state membre UE, "toţi, dar toţi" s-au arătat "îngrijoraţi" de situaţia din România privind protestele împotriva Ordonanţei care schimbă codurile penale.

"Am avut discuţii informale în toate pauzele. Lumea a vrut sa stie de la mine ce se intampla in Romania, cum evolueaza situatia. Este important sa se stie ca toti sunt ingrijorati si toti spera ca Romania sa faca tot ce se poate pentru a ramane ferm pe calea statului de drept. Toti au apreciat ca romani au o voce puternica si au ramas impresionati cand le-am spus ca sute de mii de romani au iesit in strada. Toti ar regreta profund daca ar face pasi care ar indeparta-o de la statutul de stat de drept", a declarat Iohannis.

Membrii Consiliului European sunt șefii de stat sau de guvern ai celor 28 de state membre ale UE, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene.

Şeful statului se află la Valletta (Republica Malta), la reuniunea informală a Consiliului European, unde se pregăteşte reuniunea liderilor Uniunii Europene, care va avea loc la Roma, în luna martie, moment când se vor aniversa 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma.

Jurnalistul Dan Andronic, despre retragerea candidaturii lui Cătălin Cîrstoiu : „S-a ajuns în cea mai proastă situație”

Rețeaua Coldea, noi înregistrări secrete! Realitatea Plus a făcut publice dovezile lui Cătălin Hideg

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a ridicat la CCR o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la Ordonanţa de Urgenţă 13/2017 care schimbă Codul penal şi Codul de procedură penală. Potrivit lui Victor Ciorbea, în decizia luată a cântărit şi faptul că Procurorul General i-a cerut într-un document acest lucru. Avocatul Poporului a explicat că nu se impunea urgenţa şi că anumite prevederi introduc o imprevizibilitate a legii, lucru nepermis de CCR. Părţile implicate în această speţă, Guvernul, Camera Deputaţilor şi Senatul, vor trebui să trimită puncte de vedere către CCR până marţi, 7 februarie.