GREXIT: Europa în stare de URGENȚĂ

GREXIT: Europa în stare de URGENȚĂ

Uniunea Europeană ia tot mai mult în calcul o intrare în faliment a Greciei și chiar o ieșire a acesteia din Zona Euro și din UE.

Va avea loc un summit european excepțional duminică, la Bruxelles, trei zile după o nouă reuniune a Eurogrupului (cei nouă miniștri de Finanțe din Zona Euro), de la care nimeni nu așteaptă mare lucru?

Există un plan al UE pentru a evita ce este mai rău în Grecia? Adică pentru a nu se confrunta cu o incapacitate plăți incontrolabilă a Atenei. care s-ar putea solda cu o ieșire a acesteia din Zona Euro?

Sau pentru a-l constrânge pe premierul Alexis Tsipras să semneze un acord „reforme contra bani” cu creditorii Greciei, după cinci luni de negocieri care s-au dovedit inutile?

Ne puteți urmări și pe Google News

Marți 16 iunie, Tsipras a denunțat „responsabilitatea criminală” a Fondului Monetar Internațional pentru situația în care se află acum Grecia și le-a cerut creditorilor internaționali să se pronunțe în legătură cu „propunerile dure” al FMI.

În fața membrilor grupului parlamentar al Syriza, el a declarat, citat de Le Monde:

„A venit momentul ca propunerile FMI să fie judecate nu doar de noi ci mai ales de Europa (...), căci Europa trebuie să discute nu doar despre Grecia ci și despre viitorul Zonei Euro.”

Tsipras a lansat un atac și la adresa „instituțiilor”, deci inclusiv creditorilor europeni ai Greciei, adică UE și Banca Centrală Europeană:

„Insistența instituțiilor de a urma un program care a eșuat în mod evident nu demonstrează eroare sau exces de zel, ci arată că este în slujba unei motivații politice.”

Cotidianul german Süddeutsche Zeitung a scris luni despre intenția celor trei creditori internaționali (FMI, UE și BCE) de a elabora un plan pentru a instaura controlul asupra capitalurilor Greciei, și că acesta se va decide weekendul viitor, dacă până atunci nu se ajunge la un acord în cadrul Eurogrupului pe 18 iunie.

Ziarul citat arată că Parlamentul grec ar trebui să voteze o lege specială care să permită aplicarea unor asemenea măsuri. Dacă Atena refuză adoptarea unui asemenea document, ultima opțiune ar consta în „izolarea” Greciei de restul sistemului financiar din regiune.

Aceste informații au fost dezmințite de Atena, iar cancelaria de la Berlin nu le-a confirmat. Marți 16 iunie, o sursă apropiată negocierilor, nuanța:

„Nu există un Plan B, ci multe discuții privind planurile de urgență. Problema cu controlul capitalurilor este că nu poate fi impusă din exterior. Parlamentul grec trebui să aprobe o lege, căci acum nu există una. Banca Centrală a Greciei nu poate decât să decidă închiderea pentru câteva zile a băncilor.”

O altă sursă la nivel înalt explica:

„Este a treia oară de la începutul crizei din Grecia, în 2010, când aud aceste zvonuri despre un Plan B. Este ceva normal când situația este riscantă să iei în considerare toate scenariile, dar cu Atena nu suntem în această situație.”

O a treia sursă apropiată negocierilor, comenta și ea:

„Un summit al Zonei Euro este un scenariu posibil, dar nu s-a luat încă nici o decizie, aceasta depinde de rezultatele Eurogrupului din 18 iunie.”

Or, pare prea puțin probabil ca această reuniune programată de multă vreme la Luxemburg să aducă noutăți, Atena și creditorii ei rămân blocați pe poziții ireconciliabile.

Ministrul grec de Finanțe, Yannis Varoufakis, declara pentru ziarul german Bild că Atena nu va veni cu propuneri noi la această reuniune:

„Eurogrupul nu este locul unde să poți prezenta poziții sau propoziții care nu au fost negociate mai înainte la nivel inferior.”

Liderii Zonei Euro își doresc să nu aștepte până la Consiliul European din 25 și 26 iunie pentru a găsi o soluție, scrie Le Monde. Ar fi prea târziu pentru a ajuge la un acord „potrivit”. De altfel, ei nu se mai feresc: iau serios în calcul o intrare în incapacitate de plată a Greciei, a cărei visteriei este goală și care trebuie să plătească 1, 6 miliarde de euro pe 30 iunie către FMI și 3,5 miliarde de euro pe 20 iulie către BCE.

Or, fără un acord cu creditorii săi, Atena nu-și va putea onora aceste obligații uriașe. Ceea ce ar putea duce la un asalt al deponenților asupra băncilor pentru a-și retrage economiile, și, prin urmare, la falimentul băncilor.

Pentru a găsi o soluție de a evita această devastatoare escaladă, cei 19 miniștri de Finanțe din Zona Euro s-au întâlnit pe 11 iunie la Bratislava pentru a studia care este legislația greacă în materie de control al capitalurilor.

Acest scenariu „în stil cipriot” este avut în vedere de creditori din martie, la primele semne ale unui posibil faliment al Greciei. În acea vreme, mulți oficiali europeni credeau că amenințarea cu controlul capitalurilor este un avertisment suficient de puternic pentru a-l constrânge pe Tsipras să accepte propunerile creditorilor.

Mulți oficiali de la Atena bănuiesc că anumiți protagoniști ai negocierilor, printre care mai ales ministrul german al Finanțelor, Wolfgang Schäuble, mizează pe ce este mai rău. Greu de ghicit ce crede acesta, considerat un maestru al ambiguității. Însă toate indiciile arată că, din ianuarie încoace, acest european convins crede că o ieșire a Greciei din zona euro nu ar fi o catastrofă.

Foarte ferm pentru respectarea regulilor, Schäuble s-a declarat favorabil în luna mai unui referendum prin care grecii să se pronunțe dacă sunt gata sau nu să facă eforturile necesare pentru a rămâne în Zona Euro.

Alți oficiali europeni visează, de luni de zile, la o schimbare de coaliție la Atena, iar Tsipras să fie constrâns să-i coopteze în guvernul său formațiuni considerate mai moderate: Pasok (socialiști), Noua Democrație (centru) sau To Potami (centru stânga).

Însă scepticii apreciază că partidele tradiționale, Noua Democrație și Pasok și-au pierdut o mare parte din creditul popular și că este mai bine să se discute cu Syriza decât, într-o zi, cu partidul de extremă dreapta Zori Aurii.