Programul de consolidare a blocurilor a fost un fiasco, iar dacă pământul s-ar zgudui ca în ’77, autoritățile nu ar ști care sunt pașii de urmat pentru a reduce pagubele.

România a fost zguduită de zeci de cutremure în 2014, iar anul acesta a început la fel. Într-o singură zi s-au înregistrat două seisme: unul de 4,2 de grade pe scara Richter și unul de 3,9 grade. Directorul Institutului Național de Fizică a Pâmântului, Mircea Radulian, a explicat, în 2014, că nu ar trebui să ne îngrijoreze numărul acestora, ci faptul că multe au avut magnitudine peste sau aproape de 4 grade pe scara Richter. Cât de pregătită este România pentru un cutremur puternic? Un raport finalizat recent de către inspectorii Curții de Conturi a României și obținut de EVZ arată că autoritățile locale și cei care ar trebui să acționeze în cazul unui seism puternic nu dețin toate informațiile necesare pentru a acționa, iar dacă astăzi ar fi un cutremur puternic, ar fi haos.

Stăm bine pe hârtie, prost în realitate

Denumit „Raport privind eficența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul de a preveni efectele unui cutremur major în municipiul București”, documentul face o radiografie care arată exact ce se va întâmpla în cazul unui cutremur cu o magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter. Autoritățile locale nu știu unde se vor produce cele mai mare pagube, nu știu cum să gestioneze și să distribuie uniform ajutoarele alimentare și umanitare, iar sistemul informatic, care ar trebui să aibă toate datele necesare coordonării unei astfel de catastrofe, a fost uitat: el conține abia 40% din datele necesare.

Oamenii nu știu ce să facă

Toate acestea arată faptul că, dacă se va produce un seism puternic acum- va fi haos. „Din cauza nepopulării bazelor de date cu toate informațiile necesare funcționării optime a aplicației G.I.S., nu se poate realiza analiza și evaluarea riscurilor în caz de dezastre (cutremur major în municipiul București), nu sunt evidențiate pe hărți pericolele cunoscute și potențialele surse de dezastru pentru a permite luarea unor decizii corecte și la timp și elaborarea unor planuri mai eficiente”, se precizează în raportul întocmit de inspectori.

Nici populația nu este informată, susțin inspectorii, deși autoritățile locale au alocat bani pentru programe privind educarea populației în cazul unui seism devastator. Nici corp de voluntari nu există, deși s-au făcut studii în acest sens. „Nu există proceduri interne la nivelul U.A.T.M.B. (autorităților locale n.r) privind modul de gestionare al ajutoarelor interne și internaționale primite pentru sinistrați sau pentru înlăturarea efectelor seismelor”, se mai precizează în raport. Echipa de audit nu a putut evalua nici măcar modul în care la nivelul Municipiului București pot fi gestionate ajutoarele interne și internaționale donate în cazul producerii unui dezastru, în cazul de față, a unui cutremur major: adică nevoie de apă, alimente, etc.

Consolidări de mântuială, făcute în ritmul melcului

Nici programul de consolidări a imobilelor nu a fost eficent, se precizează în documentul obținut de EVZ. „De la demararea Programului și până la 31.12.2013, în Municipiul București au fost finalizate doar 16 imobile, respectiv 8,4% din cele 190 expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic I – pericol public, ritmul de realizare a consolidării imobilelor fiind extrem de lent”, spun inspectorii. Ce au constatat inspectorii Curții de Conturi:

● În condițiile men ținerii ritmului de derulare a Programului de 1,2 imobile/ an, acesta va fi finalizat în aproximativ 154 de ani;

● Anual, nu au fost utilizate aproximativ 30% din sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație;

● S-au înregistrat întârzieri și tergiversări, nu s-a întocmit nici un proces verbal de constatare a refuzului proprietarilor în luarea măsurilor de punere în siguranță a imobilului;

● Lucrările de consolidare s-au desfășurat pe o perioadă foarte lungă de timp, ratele lunare de restituit sunt de valoare mare, fiind dificil de susținut de proprietari, iar operatorii economici care au executat lucrările nu au asigurat o bună organizare a activităților de șantier;

● Deși au fost derulate campanii de informare, acestea nu și-au atins scopul deoarece s-a observat că o bună parte din populație nu este informată asupra pericolelor la care se expun dacă nu procedează la luarea măsurilor de reducere a riscului seismic al construcțiilor existente;

● Gradul de mulțumire a locatarilor referitor la lucrările de consolidare este în general satisfăcător;

● Suma reprezentând contravaloarea lucrărilor de consolidare a fost modificată în toate cazurile, în final ajungându-se la o majorare de peste 40% față de valoarea inițială, aceasta fiind apreciată ca nesatisfăcătoare;

● Referitor la aprecierea gradului de mulțumire față de lucrările de consolidare, lucrările de finisaje și evaluarea sumei de restituit, a rezultat: 27% dintre repondenți au apreciat lucrările de consolidare ca nesatisfăcătoare; 63% au acordat calificativul nesatisfăcător lucrărilor de finisaje realizate de constructori în apartamente și 57% au acordat calificativul nesatisfăcător pentru evaluarea sumei de restituit.

Radulian: Să nu ne îngrijorăm

Mircea Radulian, directorul științific al Institului Naționale penru Fizica Pământului, susține că nu există motive de îngrijorare, după ce zona seismică Vrancea s-a cutremurat serios sâmbătă. Acesta spune că astfel de cutremure sunt perfect normale pentru regiunea noastră.„Astfel de cutremure apar la o lună interval, ultimul cutremur a fost în decembrie, se încadrează absolut normal în regimul seismic din Vrancea”, a declarat Radulian.

70% din pagube, în Capitală

Dacă s-ar produce un seism similar cu cel din 1977, cele mai multe pagube s-ar produce în Capitală, unde sunt sute de imobile cu risc seismic, se precizează în documentul oficial citat de EVZ. Situația ar putea fi gravă, potrivit unui document care stă în sertarele autorităților de câțiva ani. Dacă s-ar produce un cutremur în jurul orei 21.00, 6.500 de bucureșteni și-ar putea pierde viața, 16.000 ar fi răniți grav, 10.500 - spitalizați, 13.000 - răniți ușor, iar 95.000 ar rămâne captivi în clădiri sau sub dărâmături. Dacă seismul s-ar produce în miezul zilei, pagubele materiale și numărul victimelor s-ar reduce la jumătate. E primul document care ‚‚contabilizează’’ victimele și pagubele materiale în caz de seism major. Potrivit actului, 23.000 de imobile vor suferi avarii de gradul 4 si 5, adică, fie avarii serioase la pereți și acoperișuri, fie distrugeri complete.

Mai bine demolate

Experții angajați de Primăria Capitalei au făcut o nouă radiografie a blocurilor care stau să cadă în cazul unui cutremur mare și au stabilit în ce zone ale Bucureșitului se află acestea. Cele mai multe sunt în centrul orașului și au durata de viață expirată. Specialiștii din domeniul construcțiilor spun că ar fi mai ieftin ca blocurile care stau să cadă să fie demolate și construite altele.

Cartierele Unirii, Piața Romană, Tineretului, Fundeni, Tei- Toboc sunt zonele cu cele mai multe blocuri expertizate seismic. Potrivit unui document întocmit de Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cei care nu ar trebui să se teamă de un cutremur devastator locuiesc de-a lungul Dâmboviței și în zonele Metalurgiei și IMGB. Actul specifica și zonele care se vor inunda iîn cazulruperii unuia dintre barajele orașului.

Ne pregătim de dezastru cu oale și truse medicale

Dacă banii destinați consolidărilor nu prea au fost folosiți, nu același lucru se poate spune despre fondurile alocate pentru dotarea locurilor în care ar urma să fie cazați cei care nu mai pot locui în case, în cazul unui asemenea dezastru sau cei care rămân izolați. Astfel, primăriile au cumpărat truse de supraviețuire și de prim-ajutor, lanterne, paturi de campare dotate chiar și cu lampă de carte și oale pentru ciorbă. Potrivit autorităților, stadionul Național Arena, dar și ale locuri special amenajate pot găzdui oamenii. Totodată, bucureștenii o să afle de cutremure și inundații de pe panouri electronice plasate în marile intersecții. Aceste dispozitive sunt deja plasate în marile intersecții din oraș. Unul dintre aceste panouri se află la Piața Unirii, la capătul liniei de tramvai 32.

În Capitală sunt 36 de panouri electronice stradale amplasate atât în zonele centrale, cu afluență mare de persoane, cât și în principalele zone de acces rutier în Municipiul București.