Fostul ministru Elena Udrea s-a prezentat marţi dimineaţa, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde se va discuta o contestaţie a procurorilor privind controlul judiciar în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

"Cred că astăzi se ridică definitiv controlul judiciar în dosarul privind campania electorală din 2009 şi cu această ocazie scap de controlul judiciar care nu avea practic nicio utilitate, pur şi simplu mă plimb pe la instanţe şi să avem liste nesfârşite de dosare aici. Teoretic aş putea eu să încurc bunul mers al dosarului de la Curtea de Apel Bucureşti. Practic s-a dovedit că nu am încurcat niciun dosar şi că fie la parchet fie în instanţa dimpotrivă, m-am comportat ca o persoană care chiar doreşte ca aceste procese să se desfăşoare repede şi chiar să se afle şi adevărul, nu doar să treacă timpul şi să obţinem soluţii trimise de sus pe culoarele create de SRI în justiţie”,  a declarat Udrea, la intrare în sediul instanţei.

-Consideraţi că sunteţi un pericol până la urmă?

-Dacă credeţi că sunt un pericol...Nu există niciun indiciu care să justifice această cerere a DNA-ului care să probeze că aş fi un pericol pentru dosar. Sigur, aş putea să fiu un pericol pentru cei pe care îi tot spun la televizor, pe care i-am spus la Comisia SRI că se ocupă de Statul Paralel,  dar sunt un pericol pentru ei de foarte mult timp, deci asta n-are legătură cu dosarul. Pentru instanţă şi pentru dosar dimpotrivă, cred că eu sunt unul dintre oamenii care, având o cauză penală, încearcă să ajute la derularea ei şi la aflarea adevărului, nu la blocarea procesului.

- Credeţi că a fost nevoie de prezenţa dvs. aici, că veţi scăpa de controlul judiciar?

-Rămâne instanţa să aprecieze, dar constataţi şi lucrul acesta: cât de mult se încarcă instanţele de judecată cu dosare pentru că la fiecare 30 de zile trebuie să discutăm despre aceste măsuri preventive care nu atrag nicio eficiență, nicio finalitate. Nu există niciun argument care să susţină nevoia acestor măsuri. În afară de faptul că ne plimbăm în instanţe la fiecare 30 de zile şi că de două ori pe săptămână merg la Poliţie, unde un poliţist stă după mine, se scriu nişte catastife, se consumă foarte multă energie pentru a continua acest control judiciar. În rest nu există niciun argument care să susţină utilitatea lui.

Acuzațiile DNA

Pe 24 mai, DNA i-a trimis în judecată pe Elena Udrea, Ioana Băsescu şi jurnalistul Dan Andronic în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009. Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (2 fapte) şi spălare a banilor (5 fapte).

Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, va fi judecată pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor (2 fapte), iar jurnalistul Dan Andronic este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

În dosar, au mai fost deferiţi justiţiei Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării, acuzat de luare de mită; Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, acuzat de luare de mită; Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, acuzat de delapidare.

Procurorii susţin că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

"Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă", arată DNA.