Totul s-a schimbat când, în ianuarie, tocul fin al Victoriei Nuland a pocnit hotărât pe caldarâmul dâmbovițean. Atunci a fost resetat jocul.
A fost semnalul întoarcerii Americii spre interesele central și est-europene, după aventurile prin pustiurile arăbești.
Acum trei luni, lucrurile nu păreau spectaculoase. Nu s-a lăsat cu sânge pe pereți, după cum remarca satisfăcut Victor Ponta, protagonistul unei impertinente absențe. Emisarul american a vorbit puțin și a ascultat mult. Și, totuși, măcar o frază a sa ar fi trebuit să zgârie cleiul de pe timpanele bătătorite de la București: „Nu înțeleg cum românii nu ies în stradă să protesteze când vine vorba despre justiție și corupție”. Nuland tocmai venea de la Kiev, care era în stradă.
Între timp, Rusia a anexat Crimeea, orașele și regiunile din estul Ucrainei cad ca piesele de domino în mâinile Moscovei, iar Putin nu dă nici un semn că e dispus să se oprească. Dimpotrivă: „Nu ne temem de NATO! Îi vom sufoca pe toți!”, a tunat führerul de la Kremlin, într-un acces care l-ar face eligibil pentru Săpoca. Acțiunile României cresc la bursa geo-strategică. La București se vede din nou curcubeul.
Acum două săptămâni, George Friedman, fondatorul institutului STRATFOR, o tribună a CIA, aprecia că României, alături de Polonia și Azerbaidjan, i se va rezerva un rol strategic major în stăvilirea năvalei rusești. „România trebuie să fie înarmată şi sprijinită în apărarea Moldovei şi organizarea sud-estului Europei. În mâinile Occidentului, Moldova ameninţă Odessa (...) În mâinile Rusiei, Moldova ameninţă Bucureştiul”, explica Friedman. Pentru a conchide: „Polonezii, românii și azerii se pot apăra. Au nevoie de arme și instruire, iar asta va ține Rusia la ea acasă, acum, când își joacă ultima carte ca mare putere”. Iată că armele americane au început să vină și instruirea trupelor noastre a început. Acțiunile lui Traian Băsescu legate de Basarabia s-au întețit spectaculos. La fel ca revenirea pe tapetul public a subiectului UNIRII. Se fac jocuri mari în zonă.
Ca orice investitor strategic, America trebuie să-și ia toate precauțiile. Să-și asigure capitalul. Nu poate risca să-și construiască o cazemată pe un sol nisipos. De aceea, situația politică din România este o condiție esențială pentru reușita investiției. Așa a picat ca o bombă, declarația Victoriei Nuland de acum o săptămână: „SUA se vor concentra pe lupta împotriva corupției în Balcani, Europa Centrală și de Est”, sesizând că se observă o creștere îngrijorătoare a numărului de politicieni corupți și oligarhi, care lucrează împreună. „Un astfel de sistem corupt nu numai că slăbește democrația din interior, însă face o țară vulnerabilă și la influențele din afara granițelor”, a avertizat Nuland.
Nu e greu să recunoști în descriere sistemul hoțo-politic românesc, nici nu e greu să ghicești a cui e coada din blană groasă siberiană vârâtă adânc în instituțiile statului. În lunga vară fierbinte a lui 2012, în nerăbdarea de a pune mâna pe țară, „ei s-au demascat”, vorba lui Petre Roman. Multe au fost de atunci ocaziile în care Puterea, cu Victor Ponta în frunte (nici Antonescu nu e lavabil!), a sfidat Occidentul și a cochetat fățiș cu Rusia și China.
Dar când, dincolo de toate bănuielile și dovezile colaterale, avem cazul Duicu, în care premierul țării este acuzat direct de trafic de influență, ba, mai mult, el pare a fi Acoperitorul, Protectorul, Cupola întregii Rețele, lucrurile se limpezesc. Taberele se clarifică. Pentru că nu sunt politician sau diplomat, am libertatea s-o spun: în condițiile de război (fie și rece!) actuale, Victor Ponta este dușmanul Statelor Unite! Iar America nu poate tolera perpetuarea la putere a unui dușman și a acoliților lui. Oricât s-ar da el peste cap cu supersonicul. În bătălia dintre Cotroceni și biroul din MApN, a apărut un nou și greu centru de putere: Palatul Victoria Nuland!
Recomandările noastre
