Șeful SRI a dezvăluit că aducerea lui Omar Hayssam în țară a fost principalul obiectiv pe care și l-a propus la începutul mandatului său. De asemenea, a dat detalii despre principala criză cu care s-a confruntat și a explicat de ce avem nevoie de Legile Big Brother

Dan Andronic: Care a fost prima criză cu care v-ați confruntat, mai țineți minte?

George Maior: Prima criză, din păcate, și aici aș reveni un pic. Am pus ca obiectiv al Serviciului și faptul că Omar Hayssam - cel care fusese cauza, știți foarte bine, a demisiei fostului director - să constituie un obiectiv prin aducerea lui în țară.

A durat ceva...

A durat, dar ați văzut finalul. Prima criză majoră a fost, din păcate, una generală, de ordin politic intern: suspendarea președintelui Băsescu, șeful CSAT, în 2007. Un lucru foarte complicat ...

Din perspectiva SRI...

Din multiple perspective, inlusiv a SRI. Atunci era vorba și de CSAT, dacă mai țineți mine.

Da, că vă confruntați cu o noutate și din punct de vedere procedural. Toată lumea se confrunta cu o situație prin care nu mai trecuse.

Exact.

Nicolae Văcăroiu a fost președinte interimat, dacă îmi aduc bine aminte...

Slavă Domnului că a fost un om înțelept în scurta sa carieră de președinte interimar. Dar am avut și o ședință a CSAT, atunci când s-au pus pe tapet chestiuni foarte sensibile legate de funcționarea sistemului de securitate națională, inclusiv anumite tendințe de schimbare a legislației în domeniu, lucru foarte greu de contracarat.

Presiunea suspendărilor

DOSAR DE PRESĂ. GEORGE MAIOR, omul care a schimbat fața SRI

DOSAR DE PRESĂ. „Credibilitatea ține și de felul cum știi să-ți menții neutralitatea”

DOSAR DE PRESĂ. Ultima întâlnire oficială, alături de ofițeri de informații

Tendințe de schimbare a legislației în domeniu, trebuie să precizăm pentru că lumea a uitat... care, de fapt, favorizau clasa politică.

Într-un fel n-ar fi fost o evoluție concordantă cu misiunea noastră într-un secol plin de provocări.

Deci, într-un mod diplomatic spuneți ce am spus eu. .

Exact. Am fost și diplomat. Câteodată îmi aduc aminte.

Ați adus în discuție prima procedură de suspendare a președintelui Traian Băsescu. De fapt ați trecut prin două proceduri de suspendare, ca director al SRI. Două alegeri prezidențiale, nu mai vorbesc de căderea guvernului Ungureanu, de schimbarea Guvernului Boc, alegeri locale sau parlamentare. Cum s-au văzut din perspectiva directorului SRI aceste schimbări?

Ca o evoluție democrată, alteori forțată. Când e vorba de suspendări. Care au pus sub o mare presiune Statul. Și într-un fel credibilitatea sa.

Mai ales în ceea ce privește a doua suspendare.

În ambele suspendări. Se uită această chestiune. Și văd că unii dintre autorii acestei suspendări, sau primei suspendări, sunt extrem de atașați statului de drept, astăzi, și poate că a fost o lecție.

Pe de altă parte este o evoluție firească. Viața i-a învățat să fie atașați de statul de drept.

Dincolo de acest aspect, nu este ușor pentru că securitatea națională funcționează. Sau lupta pentru asigurarea securității naționale funcționează permanent. Nu cu întreruperi, nu pe cicluri politice. Există o continuitate și în cazul unei suspendări. Este evident că anumite decizii trebuie luate chiar și în acel context. Ceea ce nu este ușor.

Până la urmă, statul trebuie să funcționeze, indiferent de momentele lui politice.

A funcționat foarte bine și datorită SRI. Iar dincolo de aceste excepții, vorbeam de suspendări, ciclul politic natural, schimbări de guvern, nu s-au reflectat în activitatea Serviciului.

„Pe președinte l-am asigurat cu informații necesare”

L-ați favorizat pe Traian Băsescu în acești ani, în procedurile de suspendare, în alegerile prezidențiale? La un moment dat o să aflăm. Deci răspunsul dvs. va fi consemnat acuma și-l verificăm peste 40 de ani.

L-am asigurat întotdeauna pe președintele României, Traian Băsescu, cu informația necesară pentru a asigura conducerea strategică a statului în domeniul securității naționale. Dacă asta înseamnă favorizare, nu abdic de la această frază. Nu e vorba de favorizare, bineînțeles, e vorba de a-ți face datoria și cred că mi-am făcut-o.

Pe de altă parte se creeaza la un moment dat o legătură. Aveți mai mult de opt ani de cand sunteți directorul SRI. Traian Băsescu a avut un mandat de 10 ani. Și, până la urmă, SRI, pe lângă controlul parlamentar care are valențele și posibilitățile lui de manifestare, în CSAT depindeți de decizia unui singur om. De decizia președintelui. În ce măsură devine dependent un serviciu de informații, SRI, SIE, spuneți-i cum vreți, de decizia președintelui CSAT?

DOSAR DE PRESĂ. GEORGE MAIOR, omul care a schimbat fața SRI

Întotdeauna este importantă decizia președintelui țării pe linia securității naționale, în orientarea strategică a statului, în relațiile internaționale în legătură cu evoluția Serviciului. Și de aceea o comunicare bună cu președintele este vitală.

Aici vorbeam de o dependență, nu de o comunicare.

O comunicare bună este vitală pentru funcționarea statului. Și încrederea este, de asemenea, un aspect fundamental în această meserie.

Și ați beneficiat de această încredere?

Eu cred că da, dar puteți să întrebați...

Pe dvs. vă întreb. Când o să am ocazia să fac interviu cu Traian Băsescu, o să-l întreb pe dânsul.

Sigur că domnia sa poate să spună, dar sunt convins că da.

DOSAR DE PRESĂ. „Credibilitatea ține și de felul cum știi să-ți menții neutralitatea”

N-au existat și momente de cumpănă?

Au existat și momente de cumpănă, despre ele vom vorbi peste ani.

Legile Big Brother: „Dacă un terorist intră în țară, îl poți localiza mai ușor”

Dan Andronic: Vă promit că vorbim peste câteva minute, nu trebuie să așteptămani. Dvs. spuneți că ați beneficiat de încrederea președintelui. Pe de altă parte, la ora actuală s-a dat o decizie a Curții Constituționale. Pentru a treia oară s-a respins o lege care intră în așa numitul pachet Big Brother, care a ținut de securitatea cibernetică, de cartelele prepay, de retenția datelor. Sunt atât de multe legi respinse, încât pare că SRI încearcă să împingă o legislație care atentează la libertatea cetățenilor. Și Curtea Constituțională (CCR) se opune.

DOSAR DE PRESĂ. Ultima întâlnire oficială, alături de ofițeri de informații

George Maior: Permitețimi să dezvolt mai mult acest subiect. În primul rând este vorba de trei legi. Adesea, și în mod intenționat, se introduce un element de confuzie cu Legea Big Brother.

Într-un fel s-a intrat, așa, într-o zonă de tip Orwell, în care există un ochi mare deasupra noastră care ne supraveghează.

Cei care l-au citit pe Orwell își dau seama că încercam să evităm o lume orwelliană în aceste proiecte. Sunt trei legi : legea retenției datelor, prepay și legea securității cibernetice. Sunt importante și trebuie explicate, pe scurt. Prima lege îți conferă o capacitate analitică absolut vitală pentru a investiga anumite situații de securitate națională. Concret: dacă, de exemplu, un terorist pătrunde în țară, îl poți localiza mai bine, poți opera listinguri pentru a vedea cu cine se întâlnește și-l poți accesa în baza de date, pe ultimele șase luni. Unele state au un an și chiar doi ani în ceea ce privește relaționarea sa cu alte persoane. Deci imediat ai o imagine clară în ceea ce privește posibilitățile sale de acțiune.

Despre amenințarea cibernetică

Deci se poate face o hartă relațională...

Ca să înțeleagă cetățeanul și mai elocvent: dacă copilul unui cetățean român este răpit, foarte rapid poți acționa, având aceste elemente vitale pentru a depista infractorul, pentru a recupera acel copil. Faptul că nu avem această lege încetinește foarte mult viteza.

Dar de ce nu o aveți? Care sunt argumentele care se opun acestei legi? Ce-mi spuneți sună logic. Pe de altă parte, avem o instituție care se opune altei instituții. Și e o instituție fundamentală, Curtea Constitutională, care spune: încălcați drepturile omului!

Eu cred că nu se opune SRI-ului Curtea Constituțională. CCR a considerat că există anumite elemente de neconstituționalitate în această lege. Din păcate, legea a fost respinsă în totalitate, ceea ce a creat un vid legislativ în acest moment, unic în istoria de 25 de ani a României postdecembriste. Și acum operăm cu celelalte mijloace pe care le avem la dispoziție. În ceea ce privește legea securității cibernetice, și aici, amenințarea cibernetică, e o amenințare specifică secolului 21. Ne va afecta tot mai pregnant. Ne afectează deja. De la atacuri cibernetice până la atacuri care vizează chiar intimitatea persoanei. Dreptul la intimitate a acelei persoane, pe care, culmea, noi vrem s-o apărăm identificând făptuitorii. Deci noi consideram că aceste legi nu sunt doar legi ale securității naționale, ci legi ale drepturilor omului și ale drepturilor cetățeanului român. Dreptul de a fi apărat, protejat, inclusiv pe linia libertăților acestuia.

„Un stat poate fi îngenuncheat rapid și în viteză”

Dan Andronic: Ceea ce spuneți dvs. sună perfect logic, totusi, există o reacție împotrivă. Mi-ați spus că au respins o lege în totalitate. Nu e vorba de faptul că anumite articole sunt neconstituționale. Ci legea în ansamblu a fost pur și simplu anulată. Ea nu mai există și s-a creat acel vid legislativ de care vorbiți. De unde vine reacția asta? Din puterea prea mare pe care unii cred că o are SRI, dintr-o reacție de respingere a unui control în profunzime, dintr-o neînțelegere? Pentru că, totuși, vorbim de două viziuni total diferite.

George Maior: Deci motivațiile subiective ale unora sau altora, inclusiv la nivelul unor comentatori patetici lipsiți de viziune sau de inteligență în acest domeniu și care, din păcate, vorbesc contrar intereselor cetățenilor, chiar legate de drepturile omului. Dar nu mă prea interesează. Mă interesează aspectul rațional juridic legat de aceste legi. Noi considerăm că ele sunt concordante cu exigențele Convenției Europene ale Drepturilor Omului unde sunt, de asemenea, expert. Și doctoratul meu este luat în acest domeniu, într-o perioadă în care nu se discuta despre această convenție. Și vă garantez că toate aceste lucruri legate de drepturi și libertăți. Au fost luate serios în vedere de către juriștii SRI. În orice caz, vreau să avertizez foarte serios că există o răspundere morală undeva în stat în legătură cu securitatea națională a cetățenilor României. Nu a statului, nu mai vorbesc de stat. La momentul în care se va întâmpla o catastrofă, voi ști spre cine să arăt cu degetul. Nu mă încălzește deloc acest lucru, dar e datoria mea să spun că cineva se joacă cu lucruri foarte mari, pe care fie nu le înțelege, fie dintr-o rea credință le abordează în acest fel. Este un aspect trist de constatat. În rest, v-am spus: nu comentez deciziile CCR, ne vom adapta la ele. Vom face tot ce ne stă în putință.

Dar la ce să vă adaptați, domnule director, că tocmai mi-ați spus că e un vid. Să vă adaptați la un vid?

Cu mijloacele lui SherlocK Holmes, cum vă spuneam odată.

Sherlock Holmes mergea pe deducție, nu știu dacă mai merge deducția.

Și cu alte resurse și posibilități vom încerca să asigurăm securitatea națională a cetățenilor României în continuare, dar este păcat să nu înțelegem ce înseamnă secolul 21, tehnologia, evoluția sa din punctul de vedere al amenițărilor la adresa acestei securități.

Deci, dacă se întâmplă ceva, sunteți responsabil?

Bineînțeles.

În ciuda acestui vid?

Și uitati-vă la reacțiile opiniei publice în cazul unei catastrofe precum cea din Franța sau chiar la nivelul opiniei publice europene! Deci nu sunt lucruri cu care ne jucăm. Un stat poate fi îngenuncheat rapid și în viteză de un asemenea eveniment. Și cei care suferă sunt cetățenii aflați în incertitudine, în haos, și într-o teamă permanentă legată de asemenea evenimente. Și încercăm să le evităm. Cu mijloacele pe care le avem, sper să le evităm.