O porțiune din malul estic al lacului Siutghiol a fost reabilitată de un om de afaceri, pe cheltuiala sa. Pentru că nu a vrut să dea șpagă, s-a trezit, peste ani, că e dator la Primăria Năvodari cu patru milioane de euro! În ziarul de ieri, am relatat cum același om de afaceri a cumpărat o carieră de piatră și s-a trezit cu o retrocedare pe cap

Un cetățean consolidează, pe banii săi, o bucată din malul lacului Siutghiol din Mamaia. Cei de la Apele Române, nu numai că aprobă, dar mai că aplaudă inițiativa privată. După câțiva ani, omul se trezește că Primăria Năvodari l-a scos dator la bugetul orașului cu două milioane de euro, pe motiv că respectiva consolidare ar fi fost, de fapt, o depozitare ilegală de materiale. Care „depozit” este, de fapt, lucrarea în sine! În timp, „datoria” cumulată a atins amețitoarea cifră de patru milioane de euro. Spre comparație, contribuția anuală a Rompetrol, la bugetul Năvodariului, este de numai 370.000 de euro! S-a ajuns la această situație aberantă în urma sforilor trase de fostul primar al Năvodariului, Nicolae Matei, condamnat defintiv pentru corupție și cu pușcărie executată. În strania ecuație apar numele unor judecătoare irevocabil de controversate, al unui politician celebru și al fratelui acestuia, un avocat de renume. Aproape toți machidoni. Dacă omul plătește banii care i se cer, ar trebui ca Primăria Năvodari să-i ridice o statuie, pentru cel mai mare contribuitor la bugetul orașului din toate timpurile.

FOTO: După ce că și-a băgat banii în pământul statului, omul de afaceri s-a trezit dator vândut. Cică acesta este, în loc de plajă, un depozit de materiale

În anul 2007, omul de afaceri constănțean Grigore Comănescu, prin firma sa Somaco Construct SRL Constanța, se pregătea să construiască un complex turistic de patru stele, la Năvodari, pe malul lacului Siutghiol. Compania tocmai cumpărase, de la o persoană fizică, un teren de 8.059 de metri pătrați. Plătise pentru el 1.300.000 de euro. La începutul lunii mai a anului 2007, s-a produs o viitură pe Siutghiol. Urgia a afectat malul lacului, aflat atunci în administrarea Apelor Române. Iar apa s-a infiltrat până în zona fundațiilor de vile, care se aflau pe teren. Îngrijorat, Grigore Comănescu a cerut acordul Apelor Române să consolideze malul, care arăta ca o mlaștină infectă. Iar șefii Apelor i l-au dat, pe 23 mai 2007, cu încântare, căci lucrarea urma să se facă din banii agentului economic. În 2010, când societatea a inaugurat complexul turistic, numit Verona, malul lacului era deja consolidat cu pat de piatră și un strat uniform de nisip. Arăta și arată ca o plajă naturală.

Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită

Numai că, pe 14 august 2012, Primăria Năvodari a emis pe numele societății o decizie de impunere fiscală, fără număr de înregistrare, de două milioane de euro. Suma a fost pretinsă cu titlul de „taxă zilnică pentru utilizarea temporară a locurilor publice, pentru depozitarea de materiale”. Primăria aprecia că malul de lac – în suprafață de 4.646 de metri pătrați – fusese utilizat zilnic de Somaco pentru depozitarea temporară de materiale de construcții. Taxa era calculată din anul 2010, însă orașul Năvodari își întabulase dreptul provizoriu de proprietate asupra terenului, în 2012, înglobând în proprietatea sa și zona de protecție a lacului, de cinci metri de la țărm, care prin lege este proprietatea publică, inalienabilă și imprescriptibilă a statului.

Pentru 4.646 de metri pătrați pe care i-a consolidat pe banii săi, Grigore Comănescu e scos dator de primăria Năvodari cu două milioane de euro. Cu penalități suma se dublează. Spre comparație, Rompetrol plătește pentru 2.675.616 metri pătrați, doar 370.000 de euro pe an

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Practic, Primăria din Năvodari și-a însușit terenul statului, ca mijloc pentru a taxa în neștire așa-zisa depozitare de materiale de construcții.

Nu doar că era aberantă, dar taxa este, în sine, o formă de discriminare și pedepsire a firmei/omului care îndrăznise să facă o faptă bună. Prin HCL 93, din 12 aprilie 2012, concesiunea terenurilor din Năvodari era stabilită la 1,88 lei/ mp/an. Dacă ar fi concesionat terenul, în loc să-l consolideze, Somaco ar fi datorat Primăriei 3.800 de euro, nu două milioane! Pe 10 februarie 2012, Primăria vânduse un teren de 4.756 mp pe malul lacului, unei firme care îl amenajase anterior cu terase, construcții și cheuri din beton.

Autoritatea nu s-a grăbit să instituie taxa de utilizare temporară a locurilor publice, de două milioane de euro, preferând să vândă acest teren cu 115.000 de euro. Metrul pătrat fusese evaluat la 24 de euro. Dacă ar fi avut parte de un tratament similar, Somaco ar fi putut cumpăra 18 terenuri pe malul lacului, de cele două milioane de euro!

Curtea de Apel Constanța desființează decizia aberantă

Grigore Comănescu a contestat decizia de impunere fiscală la Curtea de Apel Constanța. Iar Curtea i-a dat dreptate, anulând taxa fără egal în lume. Un expert neutru, numit de instanță, în persoana inginerei Carmen Chera, a atestat că nu s-au depozitat materiale de construcții pe teren. „În sens tehnic, depozitele se definesc ca grămezi neconsolidate de materiale. (...) Materialele identificate în infrastructura terenului în litigiu nu se aflau depozitate pe teren, ci intrau în componența lucrărilor de consolidare a terenului”, spunea expertul neutru. Totodată, un expert- parte angajat de Primăria Năvodari, pe numele său Vasile Moldovanu, a depus la instanță o opinie personală, în care arăta că: „terenul a fost și este ocupat cu un depozit de piatră spartă și de nisip constituit într-o platformă”. Instanța de fond n-a reținut această aberație logică, oarecum similară cu a spune, de pildă, că o stradă este un depozit de asfalt.

O confuzie uluitoare la Înalta Curte

Primăria Năvodari a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar instanța supremă a reținut că pe terenul în litigiu au fost depozitate materiale: „astfel cum rezultă din concluziile raportului întocmit în cauză de expertul Moldovanu”. Desigur, Moldovanu a opinat că pe teren se depozitase o platformă. El putea să opineze orice, inclusiv că cercul e pătrat. Dar nu el era expert în cauză, ci Carmen Chera, care atestase exact contrariul. În mod cert, la mijloc este o confuzie uluitoare, cum rar s-a mai văzut chiar și în justiția românească. În baza acestei erori materiale, pe 19 mai 2015, Înalta Curte a admis recursul Primăriei Năvodari. Mai departe, Primăria a instituit ipotecă legală asupra complexului turistic – compus din opt vile și terenul aferent – și poprire pe conturile bancare ale firmei. Între timp, accesoriile au adus debitul la valoarea astronomică de patru milioane de euro.

Ultima coincidență

Ionel Hașotti (foto) era, totodată, avocatul unor firme deținute de omul de afaceri constănțean Sorin Strutinsky, în litigii înscrise pe portalul instanțelor de judecată. În mod „întâmplător”, Strutinsky deține un perimetru minier la Sibioara, în vecinătatea carierei retrocedate ilegal. La fel de „întâmplător”, una dintre judecătoarele de la ÎCCJ care au admis recursul Primăriei Năvodari, respectiv Luiza Maria Păun, este verișoara Adrianei Strutinsky, fosta soție a omului de afaceri, de care acesta a divorțat de când are probleme penale. Să mai spunem că Strutinsky și Matei au fost arestați preventiv, în 2015, deși în dosare diferite. Presa constănțeană a speculat că aceștia doi au fost colegi de celulă

FOTO: Ionel Hașotti

Primarul Florin Chelaru: „Nu e comparație între taxă și valoarea terenului"

Primarul Orașului Năvodari, Florin Chelaru (foto), ne-a dat un punct de vedere referitor la taxa fiscală de două milioane de euro impusă firmei Somaco Construct SRL:„Taxa la care faceți referire este o taxă locală stabilită în baza prevederilor art.283 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit căruia, Consiliile Locale, Consiliul General al Municipiului București sau Consiliile Județene, după caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporară a locurilor publice, și nicidecum o sancțiune. Aceasta taxă nu este o taxă specială, nu presupune o prestație a autorității publice în favoarea unor categorii de contribuabili, ci este o taxă de utilizare temporară a locurilor publice. Nu poate fi făcută o comparație între taxa respectivă și valoarea de circulație a terenului, deoarece taxa este stabilită pe unitate de măsură pe o anumită perioadă, pe când valoarea de circulație a unui teren este determinată de valoarea de piață a terenului la o anumită dată”. Deși i-am solicitat primarului din Năvodari o comparație între taxele pretinse de la Somaco Construct SRL pentru 4.646 mp și cele plătite de Rompetrol Grup pentru 2.675.616 mp, domnia sa a precizat că această informație este protejată prin lege. Din informațiile noastre, pentru cei 2.675.616 de metri pătrați, bugetul local din Năvodari încasează de la Rompetrol aproximativ 370.000 de euro.

FOTO: Florin Chelaru

Ex-primarul Matei inventa taxe ca să pună mâna pe active turistice

Toate documentele referitoare la taxa fiscală au fost semnate de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei – condamnat definitiv pentru corupție și pușcărie făcută – cu excepția unor somații semnate, cu apostilă, de fostul viceprimar, ajuns în momentul de față primar, Florin Chelaru. În timpul procesului cu SC Somaco Construct SRL, Matei a fost arestat preventiv de procurorii DNA, în două rânduri, sub acuzația comiterii unor fapte de corupție: dare de mită pentru mușamalizarea unor anchete penale, respectiv retrocedarea abuzivă a unor terenuri pe malul mării, cu ajutorul judecătoarei Corina Eugenia Jianu, la rându-i suspendată și acuzată de corupție. Într- unul din dosarele pe care vroia să le mușamalizeze, Matei era acuzat că a inventat taxe fiscale aberante în sarcina societății Sind-România SRL, cu scopul de a scoate la licitație mai multe clădiri ale acesteia, din Tabăra Năvodari. Licitația a fost câștigată chiar de cumnatul său, Isidor Gurgu.

FOTO: Ex-primarul de Năvodari Nicolae Matei și mâinile sale cu care lua șpagă

Senatorul Hașotti a cerut eliberarea primarului corupt

În timpul primului mandat de arest preventiv al lui Matei, la Năvodari a fost organizat un miting antijustiție, la care a participat și Puiu Hașotti, pe atunci ministru al Culturii și colaborator apropiat al primarului. Hașotti a cerut public eliberarea lui Matei. Pe de altă parte, fratele acestuia, avocatul Ionel Hașotti, fusese reclamat penal de Somaco, după ce obținuse pentru niște clienți retrocedarea ilegală a unei cariere a firmei, din localitatea Sibioara, comuna Lumina, așa cum am arătat în numărul de ieri al Evenimentului zilei. Judecătoarea care a certificat dreptul la retrocedare era chiar Corina Eugenia Jianu, coinculpată alături de Matei, în dosarul penal la care ne-am referit mai sus. Procurorii DNA spun că Jianu a luat mită ca să pronunțe hotărâri ilegale.