Actualitate
Cum arată unitățile militare dezafectate și în cât timp pot fi transformate în închisori
Potrivit acestuia, trebuie luat în calcul că fiecare nou spaţiu, indiferent de capacitatea lui de cazare, necesită noi resurse umane, lucrători de penitenciar care să păzească deţinuţii, (....) să îi hrănească şi aşa mai departe. Cu privire la spaţiile preluate de către ANP în perioada 1998 - 2015, Marius Vulpe a arătat că acestea nu respectă cerinţele minime de siguranţă pentru a fi închisori.
Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, a susţinut vineri că ar dura trei sau patru ani aducerea spaţiilor oferite de MApN sau alte instituţii la standardul minim de cazare a deţinuţilor. Precizarea acestuia vine în contextul propunerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) privind amenajarea unor spaţii de detenţie în unităţi militare dezafectate, ca o soluţie la supraaglomerarea penitenciarelor.
"Este necesară expertizarea tehnică a acestor spaţii pentru stabilirea gradului clar de uzură şi de rezistenţă şi de stabilitate. Este necesară transformarea acestor spaţii, care presupune lucrări ample de construcţii şi de instalaţii prin investiţii şi intervenţii. Este o soluţie falsă că mâine putem muta deţinuţii acolo, necesită investiţii care, în mod normal, conform calculelor specialiştilor din sistemul penitenciar, ar dura circa 3 sau 4 ani pentru a reuşi să le ducem la standardul minim de cazare a deţinuţilor", a explicat Marius Vulpe, într-o conferinţă de presă.
Potrivit acestuia, trebuie luat în calcul că fiecare nou spaţiu, indiferent de capacitatea lui de cazare, necesită noi resurse umane, ''lucrători de penitenciar care să păzească deţinuţii, (....) să îi hrănească şi aşa mai departe''. Cu privire la spaţiile preluate de către ANP în perioada 1998 - 2015, Marius Vulpe a arătat că acestea nu respectă cerinţele minime de siguranţă şi securitate privind cazarea unor persoane.
"Referitor la preluarea spaţiilor disponibilizate de către diferite instituţii, pentru că nu este vorba doar de către spaţiile oferite de către MApN, între 1998 - 2015, ANP a preluat un număr de 12 foste unităţi, imobile, din care 8 au clădiri în componenţă, (...) iar patru sunt doar terenuri, fără clădiri. Aceste spaţii nu au putut fi populate cu persoane private de libertate în perioada care a trecut şi nici în perioada actuală, deoarece aceste clădiri sunt în proporţie de 78 - 80% degradate, iar configurarea lor, aşa cum au fost clădite, nu respectă cerinţele minime de siguranţă şi securitate privind cazarea unor persoane", a precizat directorul ANP.
În ceea ce priveşte clădirile oferite de MApN în anul 2016, Vulpe a menţionat că nici acestea nu pot fi folosite pentru cazarea deţinuţilor. "În anul 2016 au fost, de asemenea, oferite de MApN alte 10 imobile. S-au făcut evaluări vizuale de către directorii de penitenciare de pe raza unde se află şi acestea 10 - la fel ca şi celelalte - (...) nu pot fi folosite pentru cazarea deţinuţilor. De asemenea, necesită investiţii, necesită reparaţii, unele dintre ele necesită defrişări de arbori pe circa 80% din suprafaţă. (...) Unităţile militare sunt din Reşiţa, Lugoj, Galaţi, Tecuci, Râmnicu Sărat, Piatra Neamţ, Lunca de Sus din Harghita, Sighişoara şi Aiud", a mai arătat Marius Vulpe.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) propune amenajarea unor spaţii de detenţie în unităţi militare dezafectate, ca o soluţie la supraaglomerarea penitenciarelor. "Ministerul Public avertizează asupra consecinţelor adoptării proiectelor de ordonanţă privind modificarea Codului penal, Codului de procedură penală şi graţierea unor pedepse şi propune - ca soluţie la problema supraaglomerării penitenciarelor - transferul unor unităţi militare dezafectate de la Ministerul Apărării Naţionale la Ministerul Justiţiei, în vederea amenajării de locuri de detenţie", potrivit unui mesaj postat joi pe pagina de Facebook a PÎCCJ
Recomandările noastre
