În spatele deselor încurajări ale unor ambasadori occidentali acreditați la București s-au „născut” celebrele Protocoale, care au determinat aservirea Justiției de către Statul Paralel.

Într-un demers fără precedent, „Evenimentul zilei” a întrebat 22 de reprezentanți ai diplomațiilor din Europa și SUA dacă în țările lor s-ar fi putut întâmpla așa ceva. Așa cum ne așteptam, răspunsul a fost TĂCEREA. O singură excepție, ambasadorul Belgiei.

De-a lungul a peste două decenii, instituții ale statului din România au fost criticate, frecvent, de amabasadori ai unor state occidentale precum SUA, Franța sau Olanda. Tonul „răstit” și implicarea în politica de la București a căpătat o virulență crescută, în special după semnarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii (SUA), în 1997, dar și după aderarea României la UE, în 2007.

Odată cu desecretizarea protocolului din anul 2009, dintre SRI și Parchetul General, condus, atunci, de Laura Codruța Kovesi, vocea ambasadorilor din statele care criticau, anul trecut, Legile Justiției, de exemplu, nu s-a mai făcut auzită.

Aceștia nu au făcut niciun comentariu la adresa eșecurilor răsunătoare ale DNA din ultimul timp, cum ar fi numărul cel mai mare de achitări în instanțe sau modul abuziv în care se fac anchetele de către diferiți procurori din instituția condusă de Laura Codruța Kovesi.

 

Atac la Curtea Constituțională

Pentru a avea o imagine cât mai completă a inflenței ambasadorilor în țara noastră, am făcut o recapitulare a declarațiilor făcute de șefii diplomațiilor care au inflențat decisiv mersul democrației postdecembriste. Din partea Ambasadei SUA, tonul cel mai vehement l-a avut, după semnarea Parteneriatului Strategic, Michael Guest. Este ambasadorul care a atacat cu cea mai mare vehemență „rușinea României”, „corupția care amenința stabilitatea socială și politică”. Fost șef al misiunii diplomatice a SUA la București, în perioada 2001-2004, el a stârnit numeroase critici după ce a făcut declarații acide la adresa guvernării social-democrate, din perioada lui Adrian Năstase, printre care absența libertății presei și instituționalizarea corupției. Apoi, în 2011, ambasadorul american Mark Gitenstein nu s-a sfiit să critice o decizie a Curții Constituționale privind proiectul legii de revizuire a Constituției, propus de președintele României, pe atunci, Traian Băsescu, întrucât ar împiedica eforturile de a consolida Justiția și lupta împotriva corupției. Ulterior, Traian Băsescu a declarat că nu i-a cerut ambasadorului SUA susținerea și a apreciat drept „nefirească” intervenția acestuia. Mark Gitenstein a revenit, printr-un interviu acordat HotNews, spunând că a luat poziție pe motiv că „atât timp cât există corupție și nu există un stat de drept, companiile americane nu vor investi în România”.

 

Daniel Morar i-a dat cu tifla lui Gitenstein

Ambasadorii nu s-au sfiit să se implice în numiri la șefia parchetelor. Mark Gitenstein, de exemplu, spunea, în mai 2012, că Daniel Morar este cel mai bun pentru postul de procuror general al României. Pe atunci, Morar se afla, încă, la șefia DNA. „Încă nu am discutat cu ministrul Justiției, dar îi voi recomanda să-l numească pe Morar”, spunea, la TVR, fostul ambasador al SUA la București. Pe 1 octombrie 2012, Morar a fost delegat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al României, preluând prerogativele Codruţei Kovesi, în urma expirării mandatului acesteia. În aceeaşi zi, Morar a delegat-o pe fosta sa adjunctă, Laura Oprean, în funcţia de procuror- şef al DNA.

Deși numele lui a fost vehiculat, pentru şefia Parchetului General, Morar a negat această posibilitate de a candida, pe motiv că nu vrea să participe la „o farsă”. La începutul anului 2013, Morar a fost numit de preşedintele Traian Băsescu în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, pentru un mandat de nouă ani. În locul său, de atunci, frâiele DNA au fost preluate de Laura Codruța Kovesi.

 

Șefa DNA, pusă de ambasadori

Judecătorul Horațius Dumbravă, fost membru al CSM în perioada 2010- 2016, a dezvăluit, într-o postare pe Facebook, din de 22 februarie 2018, implicarea ambasadelor SUA și a Marii Britanii în numirea lui Kovesi la șefia DNA. „Vă mai amintiți de protocolul semnat între președintele României și primul ministru în 2013? Când, practic, sub atenta supraveghere (de fapt, la sugestia) ambasadelor UK și USA (cum de s-au băgat în așa ceva ambasadorii de atunci? ce au crezut că fac? un fel de gentlemen agreement? cu cine?) s-au împărțit funcțiile în Ministerul Public, după principiul: unul ție, unul mie (și unul la bucătărie…) s-a recunoscut public implicarea politică în Justiție, ceea ce a fost un semnal foarte prost pentru procurorii de execuție, cei multi și harnici, că dacă ai acoperire politică, poți …”, a scris judecatorul Dumbravă.

Despre acest aspect, judecătoarea Florica Roman scrie, pe blogul său: „Împotriva legii și a tuturor prevederilor internaționale privind independența Justiției și statul de drept, ambasadele SUA și a Marii Britanii s-au amestecat, în 2013, în numirea Laurei Codruța Kovesi ca procuror-șef al DNA. Aceleași ambasade s-au implicat, tot atunci, și în numirea Procurorului General și a procurorului-șef al DIICOT”.

 

Ambasadorul mbasadorul Olandei, acuzat de trafic de influență

În martie 2016, fostul șef al Fiscului, Gelu Diaconu, a dezvăluit, într-o postare pe blogul său, o scenă care arată cum fostul ambasador al Olandei, Matthijs van Bonzel a venit în biroul său, alături de un afacerist cercetat pentru evaziune fiscală. După ce a fost demis de fostul premier Dacian Cioloș, Diaconu spunea că România e trădată de tehnocrați iar conducerile impuse, atunci, la șefia Ministerului Finanţelor şi ANAF servesc interesele private ale unei „frății transpartinice”, formată din firme de consultanţă, mari firme străine şi ambasadele ţărilor din care provin. „Un ambasador „periat” și lăudat de presa progresistă a venit la mine în birou, însoțit de un om de afaceri din țara pe care o reprezenta, un evazionist notoriu, presându-mă să dispun deblocarea rambursării TVA într-un caz de evaziune (cca 20 milioane euro), pe care îl aveam în instrumentare. La câteva minute după ce a ieșit din biroul meu am anunțat instituțiile abilitate. În zilele următoare, citeam iarăși prin presă o serie de elogii aduse aceluiași ambasador, cunoscut în spațiul public drept un adversar al intrării României în Schengen, exact de jurnaliștii care promovează valorile occidentale și care îl dădeau ca exemplu de bune practici și onestitate pe acest „amic” al concetățenilor evazioniști”, a scris Diaconu pe blog.

Economica.net notează că singurul ambasador din România care s-a opus făţiş intrării României în Schengen a fost cel al Olandei, Matthijs van Bonzel, a cărui misiune s-a încheiat în septembrie 2015.

Exact în aceeași lună, într-un interviu la B1, Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării, declara: „Ambasadorii trimiși de România în alte țări nu cred că își permit ce își permit unii la București. Sunt ambasadori care reprezintă interesele economice ale companiilor din țările lor. Sunt ambasadori pomeniți cu nume, prenume și fapte în dosare de mare corupție în România și care au mers de mână cu reprezentații companiilor străine într-un cabinet de ministru să ceară semnarea unui contract sau altul”. Cu toate acestea, dinspre DNA nu a „transpirat” în presă vreun nume de asemenea ambasador implicat în fapte de corupție.

 

Excelența Sa, la masă cu infractorii

Și actualul ambasador al Olandei, Stella Ronner Grubacic, a fost criticată dur după ce a fost surprinsă în compania mai multor personaje controversate. În ia nuarie 2018, Cancan a prezentat o fotografie în care șefa diplomației din Țările de Jos stătea la aceiași masă cu Nelu Iordache, condamnat, recent, la 6 ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Lângă cei doi se mai afla și fostul ofițer al DGA, Petru Pitcovici, inculpat în dosarul de fraudă cu terenurile Universităţii Agronomice, în care e judecat Puiu Popoviciu, care a fost arestat și într-un dosar de trafic de cocaină.

După acest episod, Ambasada Olandei a dat vina pe organizatori, susținând că Excelența Sa Stella Ronner Grubacic a făcut Revelionul la Poiana Brașov dar nu știa cine sunt persoanele cu care a stat la masă.

 

Mobilizare împotriva modificărilor codurilor penale

Printre cele mai recente critici ale diplomațiilor occidentale au fost cele de la 1 februarie 2017, atunci când mai multe ambasade au criticat OUG privind modificarea codurilor penale și au cerut retragerea documentului adoptat de Guvernul Grindeanu. Declarația comună a fost transmisă de Ambasada Franței, în numele ambasadelor Belgiei, Canadei, Franței, Germaniei, Olandei și Statelor Unite.

În opinia semnata rilor, actul „contravine înțelepciunii colective a întregii comunități judiciare și a statului de drept” și „nu poate decât să submineze poziția României în cadrul comunității internaționale și riscă să afecteze negativ parteneriatele care stau la baza valorilor comune”. După cum se știe, ulterior, celebra Ordonanță 13 a fost retrasă pe fondul manifestațiilor de stradă din Piața Victoriei.

 

Solicitarea „Evenimentului zilei”

După desecretizarea protocolului încheiat între SRI și Parchetul General, semnat de Laura Codruța Kovesi și de Florian Coldea, vocile ambasadorilor s-au domolit. În acest context, „Evenimentul zilei” a solicitat un punct de vedere Ambasadei SUA și altor 21 de ambasade din Europa, față de folosirea unor astfel de documente încheiate abuziv care au încălcat, așa cum au stabilit CCR și instanțele de judecată, dreptul la apărare a celor care au fost cercetați în dosarele penale instrumentate, în special, de procurori ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

 

Stimate Domnule Ambasador,

Vă rugăm să ne precizați dacă în istoria legislativă recentă a țării dumneavoastră există vreun exemplu de protocol încheiat între serviciul de informații interne și organele de anchetă de tip procuratură, între serviciul de informații interne și Curtea Supremă de Justiție, pentru infracțiuni care nu se încadrează la amenințări de tip terorist sau la adresa siguranței naționale, cu prevederi similare celor făcute publice în ultima vreme în România.

Dacă da, vă rugăm să ne dați cât mai multe detalii sau persoanele de contact care ne pot furniza detalii suplimentare.

Dacă nu, am vrea să ne precizați dacă acest lucru ar fi considerat o încălcare a separației puterilor în stat, a drepturilor și libertăților cetățenești. Aceste precizări ne sunt necesare pentru realizarea unei anchete jurnalistice privind independența sistemului de justiție în România, comparativ cu alte țări europene.

Cu acest prilej, redacția Evenimentului Zilei vă asigură de tot respectul și cooperarea pentru promovarea valorilor democratice europene.

Vă mulțumim,

Redactor-Șef

Simona Ionescu

 

Ambasada Franței refuză orice dialog

Cele 22 de ambasade cărora „Evenimentul zilei” le-a solicitat un răspuns sunt: SUA, Marea Britanie, Germania, Spania, Italia, Olanda, Franța, Suedia,Bulgaria, Ungaria, Cehia, Polonia, Belgia, Finlanda, Norvegia, Serbia, Grecia, Austria, Danemarca, Croația, Portugalia și Elveția.

Ambasada Franței a primit solicitarea cu o zi înainte de „întâlnirea de taină” a Laurei Kovesi cu ministrul de externe francez, Jean-Yves Le Drian. Cea care a facilitat întâlnirea neoficială a fost ambasadoarea Franței, Michele Ramis. „În urma cererii pe care ne-ați adresat-o, vă informez cu regret că Ambasada Franței nu poate da curs solicitării dumneavoastră”, ne-a transmis Gabriela Diță, responsabilul de comunicare al Ambasadei. SUA și Suedia ne-au transmis că urmează să primim un răspuns.

Danemarca, Polonia și Germania ne-au redirecționat către autoritățile competente. Agenția de Securitate Internă a Poloniei ne-a comunicat: „Nu comentăm această problemă”.

Singura ambasadă care ne-a oferit un răspuns este cea a Belgiei. „Supravegherea colectării de informații în Belgia este în principal asigurată de o comisie administrativă independentă. În plus față de această comisie administrativă, Parlamentul belgian supraveghează, de asemenea, agențiile de informații prin intermediul Comitetului permanent de examinare a agențiilor de informații (Comitetul permanent I), care monitorizează și evaluează legalitatea metodelor utilizate, precum și eficacitatea acestora. Dacă metodele obișnuite sunt insuficiente, serviciile de informații pot folosi metode specifice, care implică încălcări mai extinse în viața privată. În cele din urmă, metodele excepționale, care sunt cele mai invazive, pot fi folosite numai pentru a contracara o amenințare gravă. Interceptarea comunicațiilor intră în categoria metodelor excepționale”, se arată în răspunsul semnat de Ambasadorul Thomas Baekelandt.

Kovesi, decorată de trei ambasade

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi a fost decorată, din 2014 și până în 2016 de ambasadele SUA, Franța și Suedia. Prima distincție a primit-o, în 2014, atunci când a fost premiată de Ambasada SUA la Bucureşti „pentru lupta pe care a dus-o pentru reforma justiţiei şi a statului de drept în România”. Distincţia americană a fost înmânată în cadrul galei „Femei curajoase din întreaga lume”.

Ambasada Franței i-a acordat, pe 18 mai 2011, Ordinul Național al Meritului, în grad de ofițer, iar în iunie 2016, Ambasadorul Francois Saint-Paul, i-a conferit însemnele de cavaler al Ordinului Legiunii de Onoare.

De asemenea, Ambasada Suediei i-a oferit șefei DNA, în noiembrie 2016, titlul de Comandor al Ordinului Steaua Polară din partea regelui Suediei pentru „lupta susţinută şi curajoasă împotriva corupţiei din România care constituie paşi importanţi spre îmbunătă- ţirea transparenţei şi a statului de drept în România”. Cu acea ocazie, șefa diplomației suedeze, Anneli Lindahl Kenny, i-a pregătit un adevărat spectacol, în prezenţa ambasadorului SUA, Hans Klemm, precum şi a mai multor ambasadori ai unor state din UE, a reprezentanţilor DNA şi ai altor instituţii şi ONG-uri din România. Printre cei care i-au adus elogii, Laurei Kovesi, într-o filmare special pregătită, se numără piețarii din Obor.