EVZ vă prezintă lista posibililor miniştri pe care marile blocuri politice PSD - ALDE şi PNL - USR ar putea să-i nominalizeze după alegerile parlamentare din 11 decembrie

PSD are „cel puţin” 10 variante de premier, însă prima şansă o are preşedintele partidului, Liviu Dragnea.

Fostul premier Victor Ponta ar putea să primească Finanţele. La Interne este în cărţi preşedintele comisiei de control a SRI, Georgian Pop. Pentru ministerul Tineretului este vehiculat Gabriel Petrea, liderul organizaţiei de tineret a partidului. Numărul 2 din PSD, Mihai Fifor, se pregăteşte pentru Transporturi.

Fostul ministru al Economiei, vicepreşedintele PSD Mihai Tudose, are şanse mari să fie nominalizat iar pe acelaşi post. PSD l-ar putea susţine pe viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, pentru un portofoliu în viitorul Guvern, după ce a fost propunerea partidului pentru funcţia de premier în 2014.

La ministerul Muncii, PSD o ia în calcul pe Rovana Plumb, fost ministru în guvernările Victor Ponta. Vicepreşedintele PSD Ionuţ Vulpescu este o variantă pentru Cultură. PSD nu exclude la Justiţie un ministru apolitic dar cu „sprijin puternic” în partid, spun surse PSD pentru EVZ. Social- democraţii vor să guverneze cu ALDE şi nu vor accepta „tehnocraţi”.

Cine sunt norocoşii ALDE

ALDE vizează 4-5 ministere dacă intră la guvernare cu PSD. Copreşedintele partidului, Călin Popescu Tăriceanu, poate primi funcţia de vicepremier. La Agricultură este pregătit celălalt copreşedinte, Daniel Constantin. Fost prim-ministru interimar, Sorin Cîmpeanu este vehiculat pentru Educaţie, iar la Economie ar putea să ajungă ministru Andrei Gerea.

Schița miniştrilor PNL

PNL are „două, trei propuneri pe fiecare portofoliu”. La Sănătate ar putea ajunge neurochirurgul Leon Dănăilă sau fostul ministru Eugen Nicolăescu, potrivit surselor EVZ.

O variantă la Educație ar fi deputatul Raluca Turcan. Florin Cîțu, candidatul PNL la Senat, ar putea fi propus la un minister economic, iar deputatul Ovidiu Raețchi la ministerul Românilor de Pretutindeni. Alți liberali vehiculați ca posibili miniştri sunt Cătălin Predoiu, Cristian Bușoi și Daniel Fenechiu.

La ministerul Justiţiei, liberalii ar putea susţine un ministru independent politic sau un politician care să cunoască foarte bine sistemul judiciar, o posibilă variantă fiind europarlamentarul Daniel Buda, fost preşedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor. Dacian Cioloş vrea la Justiţie un ministru „vertical, onest, să nu aibă tinichele şi să nu planeze suspiciuni în jurul lui”.

USR şi tehnocraţi

USR ar putea intra la guvernare cu 2-3 miniştri, printre care fostul titular al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea. Premierul Dacian Cioloş vrea să păstreze şi o parte din actuala gardă tehnocrată. Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru şi ministrul de Interne, Dragoş Tudorache, sunt în cărţi pentru un nou mandat.

O parte din actualele ministere ar putea să dispară din Guvernul Cioloş 2, liberalii susţinând un cabinet „mai suplu”. Desfiinţarea ministerului Fondurilor Europene şi înglobarea acestuia în ministerul Dezvoltării a fost sugerată deja de Dacian Cioloş.

Cine se „încălzeşte” în UDMR

La fel cum au procedat mereu din ‘90 încoace, UDMR este dispus să guverneze alături de partidul care câștigă parlamentarele. Liderul UDMR, Kelemen Hunor (foto), ar putea cere o funcţie de vicepremier și încă un portofoliu de ministru, unul din domeniile vizate fiind Cultura, funcţie deţinută în Guvernul Ponta 3. Alte ministere vizate de UDMR ar fi cele ale Mediului și Sănătății. UDMR l-ar susţine pe Dacian Cioloş pentru un nou mandat de premier. Deși liderul PSD, Liviu Dragnea, a spus că nu vrea un Guvern cu UDMR, co-președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu le-a lăsat acestora o portiță deschisă.

Premierul şi doi miniştri

PMP condiţionează intrarea la guvernare de nominalizarea ca prim-ministru a fostului preşedinte Traian Băsescu. Unul dintre miniştrii „din umbră” ai PMP este numărul doi din partid, Valeriu Steriu (foto), interesat de Ministerul Agriculturii. PMP va mai cere, dacă va fi cooptat la guvernare, înfiinţarea „obligatorie” a unui minister al Reunificării României cu Republica Moldova. Portofoliul ar putea să fie preluat de Eugen Tomac, fost secretar de stat şi şef al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Traian Băsescu a spus că o guvernare cu PNL „nu miroase așa urât” ca o alianță cu PSD.

Gorghiu, numărul 2 în stat

Preşedintele PNL, Alina Gorghiu (foto), nuși dorește să fie ministru în viitorul Guvern. Ea nu a exclus să fie preşedintele Senatului, a doua funcţie în statul român. „Mă gândesc că acum este jenant că funcţia de preşedinte al Senatului este ocupată de cine este ocupată (Călin Popescu-Tăriceanu- n.r.). Va fi relevant să putem forma acea masă critică şi în Senat şi în Camera Deputaţilor”, a spus Gorghiu, ntrun interviu la Agerpres. Primarul Timișoarei, Nicolae Robu (PNL), consideră că Alina Gorghiu „are toate atuurile” şi „va trebui să fie” viitorul preşedinte al Senatului României.