Dr. Virgil Nițulescu, președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România, vorbește despre situația disperată a acestora, despre neimplicarea factorilor de decizie și despre „uciderea” prin ignorare a multor instituții de cultură.

Protestul Rețelei Naționale a Muzeelor din România va avea loc cu ocazia Nopții Europene a Muzeelor, la 16 mai 2015. Pentru că multe, prea multe muzee „și-au pierdut și sedii, și bunuri din patrimoniul cultural național – pe care le administrau –, ca urmare a deciziilor instanțelor de restituire a acestora către foștii proprietari sau către moștenitorii acestora”, spune dr. Nițulescu. „Chiar dacă, în opinia noastră, atunci când imobilele restituite adăposteau muzee, se cuvenea o nuanțare a prevederilor legislative, pe fond, în condițiile legii actuale, problema noastră este că autoritățile publice – atât cele centrale, cât și cele locale – nu s-au îngrijit, în situația în care o clădire care găzduia un muzeu a fost restituită, să investească, imediat, pentru realizarea unui nou sediu”.

Autoritățile nu au încercat să recupereze clădirile

„După restituirea unor bunuri mobile din muzee, autoritățile publice nu au încercat să le recupereze, prin exercitarea dreptului de preempțiune, atunci când acestea au fost scoase la vânzare. Altfel spus, muzeele au fost păcălite atât de către regimul comunist – care, în loc să construiască sedii noi pentru ele, le-a amplasat în clădiri confiscate –, cât și de către regimul democrat, care le-a evacuat din sediile lor, fără să le asigure altele noi. Precizez: trecem peste faptul că nu credem că legislația în domeniu este chiar corectă, trecem și peste faptul că, probabil, unele instanțe au greșit, în cazul unor restituiri (mai ales, de bunuri mobile); regula este aceea că, autoritățile publice, care au o răspundere legală și morală față de cetățeni, au ignorat propriile lor responsabilități, producând daune irecuperabile patrimoniului cultural național. Din punctul nostru de vedere, s-au acumulat atât de multe cazuri, încât nu credem că societatea ar trebui să mai tolereze o asemenea situație. Tocmai de aceea, am ajuns la soluția unui protest prin care încercăm să conștientizăm cetățenii, că patrimoniul pe care îl administrăm este fragil și trebuie protejat – atât fizic, cât și juridic”, a declarat pentru EVZ sursa citată.

Protest față de mizerii

Pe lângă problemele legate de pierderea sediilor, dr. Virgil Niţulescu aminteşte despre situaţia dezastruoasă a bugetelor acestor instituţii. „Muzeele sunt, în general, subîncadrate cu personal de specialitate (după masiva tăiere de posturi, din 2010) și subfinanțate (bugetul pentru bunuri și servicii, mai ales, pentru muzeele aflate în subordinea Ministerului Culturii, este cel mai mic, din bugetul raportat la PIB, din ultimii 15 ani). Salariile din sistemul muzeal sunt mizerabile (un muzeograf debutant, de exemplu, chiar dacă are un master absolvit cu 10 și cărți publicate, primește salariul minim pe economie), astfel că veți înțelege, poate, justețea protestului nostru”. În cadrul protestului care va avea loc în Noaptea Europeană a Muzeelor, toate muzeele vor acoperi cu pânză câte un obiect prețios din fiecare muzeu în parte, astfel încât publicul să-l poată vedea, pe parcursul vizitei din acea noapte. El va putea fi admirat doar în fotografiile pe care, fiecare muzeu participant la protest le va posta pe internet.

Muzeele pot dispărea în două treimi din țară

● 33% dintre dosarele în care sunt implicate muzee se referă la retrocedări de bunuri mobile sau imobile. Peste 400 de dosare sunt numai la curțile de apel și tribunalele din toată țară, la care se adaugă cele de la judecătorii.

● În 28 județe și circa 50 de localități sunt amplasate imobile retrocedate sau în pericol de retrocedare.

● Peste 70 de clădiri muzeale sunt implicate.

● Aproape 50% dintre clădiri au fost deja retrocedate.

● În mai puțin de 5% din cazuri statul a achiziționat imobilul retrocedat. Caracteristicile imobilelor

● 90% din situațiile identificate se referă la sediile unor muzee.

● 50% sunt monumente cu valoare deosebite (categoria A pe lista monumentelor istorice)

● Două treimi dintre clădirile retrocedate se află în proprietate privată

● Circa 25% dintre clădirile afectate sunt Muzee de artă sau care gestionează și colecții de artă.

Recensământul dezastrului

Reţeaua Naţională a Muzeelor din România a realizat un recensământ al muzeelor victime ale acestui fenomen. „Recensământul realizat de Rețeaua noastră – care este o organizație profesională reprezentativă pentru muzeele și specialiștii care lucrează în muzeele României – a dovedit că, în ultimele două decenii, cel puțin 91 de sedii de muzee, cel puțin 32 de sedii de centre culturale și cel puțin o cetate au fost restituite. Evident, situația centralizată de noi nu este una completă. Doar în aproximativ 10% dintre cazuri, muzeele și centrele culturale au primit sedii echivalente. În alte cazuri, muzeele funcționează în sediile restituite (probabil, cel mai celebru caz este chiar cel al unuia dintre cele mai vizitate muzee din România, cel găzduit de Castelul Peleș), iar autoritatea publică plătește o chirie pentru aceasta. Din păcate, aceste din urmă cazuri sunt destul de puține”, ne spune dr. Virgil Nițulescu.

FOTO:În Noaptea Europeană a Muzeelor, fi ecare muzeu va ascunde de ochii vizitatorilor câte un obiect de preț din patrimoniul deținut FOTO: LIBERTATEA

 

 

Muzeul de Artă din Cluj și Casa Memorială „Octavian Goga”, în pericol

Autoritățile depozitează bunurile în clădiri nevizitabile

„În fond, ceea ce ne interesează pe noi este ca patrimoniul muzeal să rămână în circuitul public. Or, în majoritatea cazurilor, după expirarea unei perioade de grație, în care muzeul plătește chirie și rămâne, pentru unul sau pentru câțiva ani în vechiul sediu, autoritățile publice nu investesc în construirea sau amenajarea unui nou sediu, preferând să depoziteze bunurile în diverse clădiri, nevizitabile (așa cum este cazul Muzeului Național al Literaturii Române, de exemplu). Evident, un muzeu nevizitabil nu este un muzeu adevărat. Muzeele au nevoie de contactul direct cu publicul pentru a fi, în adevăratul sens al cuvântului, muzee”.

Restituiri ilegale?

Printre cazurile în care, deși instanța s-a pronunțat definitiv, opinia muzeografilor este că restituirea nu respectă legea, este cel al Muzeului de Artă din Cluj – Napoca. În același județ, clădirea care adăpostește Casa Memorială „Octavian Goga” din Ciucea – și care a fost donată de Veturia Goga, cu acte în bună regulă, Statului Român, este în pericol de a fi evacuată de niște moștenitori care pretind că donația ar fi fost făcută sub amenințare, spun muzeografii.

„Întotdeauna, miniștrii Culturii au fost puși la curent cu asemenea cazuri. Din păcate, în general, nu au reușit să apere patrimoniul cultural național. Fie, dacă situația a fost tranșată în justiție, întotdeauna pretendenții au avut avocați mai buni decât autoritățile publice, fie, după ce bunurile au fost pierdute în justiție, nu au existat bani în buget pentru exercitarea dreptului de preempțiune .”