Autoritatea care ar trebui să le dea înapoi proprietățile celor care au rămas fără ele pe vremea comuniștilor se luptă să recupereze milioane de euro încasate ilegal de cei care s-au dat falși proprietari. Deși au decizii judecătorești, șefii Autorității se pare că se luptă cu mori de vânt.

Mai multe persoane care au încasat ilegal bani din conturile Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății (ANRP) au început să returneze sumele. Pe de altă parte, alții refuză să dea banii înapoi- deși instanța a decis că au primit milioane de lei fără a li se cuvine.

Jaful de la ANRP

Șeful ANRP, George Băeșu, susține că cei care au înșelat instituția au fost ajutați de executori judecătorești, unii au obținut mai multe despăgubiri în baza unor retrocedări ilegale, alții au primit despăgubiri supraevaluate - cum este cazul prezentat de procurorii DNA în dosarul în care este implicată și fosta șefă DIICOT, Alina Bica, - iar alții au luat bani fără a avea acte care să dovedească că sunt într-adevăr foști proprietari.

„Avem oameni care și-au luat banii de două ori în 2014 și asta doar datorită executorilor judecătorești. Avem oameni care și-au încasat banii în două dosare de executare cu doi judecători executori diferiți. Avem oameni care au pierdut în instanță, care au renunțat la executarea silită (a ANRP - n.r.), iar executorul a folosit banii aceia pentru a rezolva un alt dosar de executare (al aceleiași persoane n.red). Nouă nu ne-a zis nici executorul și nici partea care a luat banii și am ajuns ca, atunci când am avut bani, să îl mai plătim o dată. Iar acum trebuie să recuperăm banii”, explică Băeșu.

„Jaful de la ANRP” este acum ținut la secret, după ce s-a emis o lege care a făcut posibil ca dosarele să fie secretizateret, la fel ca și cuantumul despăgubirilor și cine sunt beneficiarii.

1,3 miliarde de lei, retrase din conturi

Cert este că șefii ANRP au explicat, pentru EVZ, că instituția are calitate de pârâtă în 8.000 de dosare, iar în ultimii șase ani i-au fost retrase din conturi 1,3 miliarde de lei de către executorii judecătorești. Numai că, nu toți cei care au primit bani i-au luat pe drept.

80% dintre dosarele soluționate de autoritatea de despăgubire nu aveau atașate certificatele de moștenitor

Și, în timp ce pe unii au început să îi mustre conștiința și au returnat banii, alții nu vor să îi dea înapoi- deși instanța a decis că au primit milioane de lei ilegal. Șefii de la ANRP au dat și exemplu: cazul Michael Mureșan. Deși Autoritatea a câștigat procesul, omul de afaceri nu a returnat niciun leu din cei 23,819 milioane de lei încasați ilegal. Băeșeu a explicat faptul că, în cele mai multe dintre cazuri, nu persoanele vârstnice sunt de vină pentru astfel de ilegalități.

„Haiducii” executărilor

„Trăgaciul este la niște executori judecătorești. Câțiva din București. Exista chiar un guru al acestor executări judecătorești. Sunt 6-7 haiduci, cum le spunem noi, și cred că o să-i găsim pe toți în zona de coordonare a acestei profesii. Este momentul războiului și rog cu această ocazie celelate instituții ale statului să ne sprijine”, a declarat Băeșu. În unele cazuri, cetățenii care au inițiat executarea silită au returnat sumele încasate nelegal, Astfel, ANRP-ului i-au fost returnate 6 milioane de lei. Totodată, în ultima perioadă, au fost ridicate popriri de pe contul ANRP în cuantum de 10 milioane lei.

Cazul „Alina Bica”

Un caz mediatizat de umflare artificală a despăgubirilor pe care trebuia să le primească o persoană, este cel al fostei șefe DIICOT, Alina Bica. În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată de procurorii DNA, fiind acuzată că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro. Alături de Bica sunt judecați și ceilalți foști membri ai comisiei: Crinuța Dumitrean, fost președinte al ANRP și șefă a comisiei, Sergiu Ionuț Diacomatu- fostul vicepreședinte ANRP, deputatul Cătălin Florin Teodorescu- fost vicepreședinte al ANRP, Remus Virgil Baciu- fost vicepreședinte al ANRP, Oana Vasilescu- fost șef de birou la Ministerul Justiției, Dragoș George Bogdan- fost vicepreședinte al ANAF, și Lăcrămioara Alexandru. În același dosar urmează să fie judecați și evaluatorul Emil Nuțiu și omul de afaceri Gheorghe Stelian.

FOTO: Alina Bica

Sistemul de compensare se întinde pe 10-15 ani

Cert este că, deși dau rapoarte lunare, în care se bifează câte dosare s-au soluționat și ce despăgubiri s-au acordat în 2014, ANRP a devenit o adevărată fortăreață. Persoanele care așteaptă să fie despăgubite pentru proprietățile confiscate abuziv de regimul comunist se plâng că sunt purtate pe drumuri de ani buni, stau cu orele la cozi și sunt trimise acasă fără niciun răspuns.

Pe 20 mai 2013 a intrat în vigoare Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent. Însă legea modifică regimul despăgubirilor prevăzute pentru imobilele preluate abuziv de stat: în loc de despăgubiri bănești se vor acorda puncte în compensare, cu care moștenitorul participă la licitații organizate de stat și prin care se pot cumpăra terenuri din fondul public. Cum funcționează sistemul de compensare:

● Se va emite o decizie de compensare de Comisia Națională;

● Se acordă un număr de puncte (1 punct = 1 leu) care se va stabili conform grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, respectiv 2013;

● Punctele oferite în compensare pot fi valorificate, cel mai devreme începând cu 01.01.2016; Punctele se pot valorifica prin participarea la licitațiile care se vor organiza conform legii, săptămânal, prin videoconferință. Punctele vor putea fi valorificate și în numerar, în termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017 – după cum urmează: se va putea valorifica în numerar maximum 14% din puncte anual, iar ultima tranșă va fi 16%.

Controalele derulate la ANRP de Ministerul Finanțelor și Curtea de Conturi au scos la iveală faptul că 80% dintre dosarele soluționate de autoritatea de despăgubire nu aveau atașate certificatele de moștenitor, adică tocmai actele care dovedesc că persoanele respective aveau dreptul să primească despăgubiri, iar aproape 700 de dosare au fost supraevaluate, ceea ce a permis ca titularii să încaseze despăgubiri mai mari decât li se cuveneau.

Șefii de la ANRP puși la plată cu salariile lor pentru că nu își fac treaba la timp

După ce DNA a început să facă curat la Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților mai multe instanțe au aplicat amezi usturătoare șefilor acestei instituții pentru că nu-și fac treaba la timp.

FOTO: Controversatul om de afaceri Michael Mureșan a încasat ilegal 23.819.691 lei de la ANRP. Avocații instituției spun că încearcă să recupereze banii FOTO: NICU DÎRDÎIAC

Actualul președinte al ANRP, George Băeșu s-a plâns de faptul că nu mai are rost să meargă la serviciu și că trebuie să aducă bani de acasă pentru a putea plăti amenzile care îi sunt aplicate de instanțele de judecată, ca urmare a faptului că instituția pe care o conduce nu pune în aplicare sentințele de judecată.

Cea mai recentă amendă primită de președintele ANRP datează din luna noiembrie 2014, când un judecător de la Curtea de Apel Cluj a dispus ca Băeșu să plătească o amendă egală cu 20 la sută din salariul minim brut pe economie, pentru fiecare zi de întârziere și până la soluționarea cererii depuse de Ioan și Vasile Cherecheș din Baia Mare. Cu alte cuvinte, Băeșu este obligat să plătească din salariu lui suma de 180 de lei, zilnic, de la momentul pronunțării și până la momentul soluținării cererii depuse de Cherecheș, ceea ce înseamnă suma de 5.400 de lei/lunar.

Alt proces, altă amendă

La sfârșitul lunii ianuarie, Băeșu s-a prezentat din nou la Curtea de Apel Cluj, de data asta în alt dosar, în care mai multe persoane cer aplicarea unei amenzi zilnice din salariul președintelui ANRP.

La ieșirea din sala de judecată, președintele ANRP a declarat că nu este normal ca instanțele să aplice amenzi membrilor comisiei ANRP și că în speța pentru care a venit la Cluj este vorba despre restituirea unor terenuri din localitatea clujeană Guilău, către niște persoane care nu au putut face dovada dreptului de proprietate la momentul confiscării acestora. „Noi am fost obligați de instanță să emitem un titlu și am emis un titlu de invalidare. Vorbim de câteva dosare de restituire cu numere foarte mari pe care cineva a încercat să le bage în față, inclusiv în speța de față, în 2012 susținând că ANRP a tergiversat soluționarea lor”, a spus Băeșu, care a concluzionat că judecătorii ar trebui să analizeze mai atent astfel de dosare.

Reprezentantul Justiției s-a retras din cauza amenzilor

Președintele ANRP a spus că, la următorul termen de judecată, mai mulți secretari de stat, membri ai comisiei ANRP, trebuie să se prezinte la proces și că nu i se pare normal să umble pe la instanțe pentru a se apăra și a explica diferite situații.

Băeșu nu a plătit încă nicio amendă. Eficiența acestor amenzi aplicate de judecători s-a văzut în momentul în care mai mulți membri ai comisiei ANRP au vrut să renunțe la funcții. „Reprezentanţii Ministerului Justiţiei și ai Ministerului Finanţelor au vrut să se retragă. Am avut o doamnă de la Ministerul Justiţiei care a fost înlocuită la cerere. De ce? Pentru că e un pericol foarte mare, să vrei să aplici legea în litera şi spiritul ei şi să-ţi vină o obligaţie – amenda - să o plăteşti”, a declarat președintele ANRP.