Alegătorii din Olanda şi Marea Britanie dau, azi, startul alegerilor europene, al căror rezultat rămâne nesigur, pe fondul ascensiunii partidelor eurosceptice în mai multe ţări-cheie din UE şi confuziei privind desemnarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene.
Aproape 400 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne în cele 28 de state UE pentru desemnarea celor 751 de deputaţi ai Parlamentului European, pentru un mandat de cinci ani.
Rezultatul alegerilor va depinde în mare parte de rata participării la vot. În 2009, alegerile europene au mobilizat doar 43 la sută dintre alegători, iar un nou record de absenteism ar putea fi atins în acest an.
Criza economică şi financiară a frânat creşterea economică şi a dus la o explozie a şomajului în Europa, ceea ce a afectat considerabil imaginea instituţiilor europene. "Este vina Bruxellesului", a devenit un laitmotiv şi un argument folosit fără încetare de partidele eurosceptice, aflate în poziţii de forţă în Franţa, Marea Britanie, Olanda şi Italia, relateaz[ mediafax.ro.
Ne puteți urmări și pe Google News
Partidele eurosceptice au făcut front comun şi pentru a denunţa imigraţia în Europa. Cel mai recent scandal pe această temă a fost provocat de Jean-Marie Le Pen, eurodeputat în exerciţiu şi preşedinte de onoare al Frontului Naţional francez, care a evocat folosirea viruslui Ebola "pentru rezolvarea problemelor în trei luni"
Alegătorii din Olanda vor fi primii care votează joi dimineaţă, urmaţi de britanici. Italienii vor încheia scrutinul, duminică, în condiţiile în care birourile de vot se vor închide în Peninsulă la ora locală 23.00 (00.00, ora României).
Primele estimări în legătură cu componenţa noului Parlament European sunt aşteptate duminică în jurul orei 20.00 GMT (23.00, ora României), iar primele rezultate la puţin timp după închiderea votului în Italia.
Site-ul PollWatch, care compilează sondajele realizate în cele 28 de state UE, creditează grupul Partidului Popular European (dreapta conservatoare şi centru-dreapta) cu un uşor avans, cu 271 de mandate (cu 58 mai puţin decât în 2009) faţă de 201 pentru socialişti (mai mult cu şapte mandate).
Euroscepticii îşi confirmă ascensiunea, cu un total de aproape o sută de mandate, ceea ce înseamnă de trei ori mai mult decât cele deţinute în actualul Parlament.
Recomandările noastre
