Campaniile electorale din statele membre au păstrat un ton temperat, euroscepticii și extremiștii străduindu-se să pară rezonabili, pentru a putea ajunge în Parlament.

UKIP (Partidul Independenței) va fi marele câștigător al alegerilor europarlamentare din Marea Britanie, profitând de valul de nemulțumire din țară legat de clasa politică națională și europeană.

Dezbaterea pe problema imigrației a dominat agenda campaniei, fiecare dintre tabere interpretând în stil propriu statistica imigranților români și bulgari, sosiți la muncă în Regatul Unit, după 1 ianuarie 2014.

Cel mai puternic grup politic de extremă-dreapta din Europa este Zorii Aurii din Grecia. Candidații au lăsat, însă, deoparte acțiunile și mesajele războinice și au jucat cartea decenței. Partidul este cotat la 8% în sondaje, iar candidatul lor la Primăria Atenei a obținut 16% din voturi în alegerile locale de duminică.

De decenii întregi, liderii Zorii Aurii și-au exprimat admirația pentru Adolf Hitler și au organizat proteste îmbrăcați în uniforme paramilitare. Liderii lor sunt în închisoare acum, pentru acuzații legate de criminalitatea organizată.

Europa scepticilor

În Ungaria, liderul partidului de extremă-dreapta Jobbik, Gabor Vona, avea un discurs antisemit, dar în ultima vreme și-a mai redus retorica violentă contra evreilor și romilor, jucând rolul unui moderat.

O notă aparte a făcut o dezbatere televizată, ce a avut loc, în premieră, între cei cinci candidați la funcția de președinte al Comisiei Europene. N-a fost, însă, o luptă de idei sau proiecte, candidații au răspuns la toate întrebările cu sloganul „avem nevoie de mai multă Europă”.

Guy Verhofstadt, candidat al liberalilor, susține federalizarea UE. Ska Keller, candidată a Verzilor, „luptă pentru oameni, nu pentru bănci”. Alexis Tsipras, liderul partidului grec de extremă stânga Syriza, a denunțat „politicile catastrofale de austeritate”. Jean- Claude Juncker, candidat al PPE, s-a lăudat că a luptat să păstreze Grecia în zona euro, iar socialistul Martin Schultz a promis că-i va „vâna” pe evazioniști și fraudatori.

România: insulte, nu dezbateri

În România, temele europene au fost complet absente din dezbateri, în această campanie. Nici una din tabere nu a fost preocupată de blocarea absorbției fondurilor de coeziune, de absența masterplanului pe transporturi sau de numirea viitorului comisar european din partea României. Principalele teme de campanie au fost centrate pe leadeship-ul intern. Tabăra Puterii și-a concentrat tirul asupra moștenirii lui Traian Băsescu, aflat la finalul ultimului mandat. Dreapta, altminteri fragmentată, a avut ca principal mesaj faptul că Victor Ponta e nociv și nu trebuie să preia puterea după prezidențialele din toamnă.