Calculatorul, telefonul fix, internetul și vechimea caselor sunt câteva criterii pe baza cărora s-a decis ce localități să facă parte din zona metropolitantă București.
Localitățile în care au ”fugit” bucureștenii sunt primele vizate să facă parte din zona metropolitană București. Calculatorul și telefonul fix sunt alte criterii luate în considerare. Asta prevede singura lege adoptată tacit de Camera Deputaților, din totalul celor cinci inițiate de parlamentari de șase ani încoace privind înființarea zonei Metropolitane București, care este contestată de premierul Emil Boc. Motivul: studiile pe baza cărora s-a inițiat legea ar fi vechi și nerealiste, se precizează în punctul de vedere al Guvernului trimis deputaților. Cu toate acestea, punctul de vedere al Executivului a ajuns la Parlament la o săptâmână după ce proiectul a fost aprobat tacit. Mai mult, aceasta este prima lege care nu a fost respinsă de deputați. În prezent, actul este analizat de senatori, cei care vor avea ultimul cuvânt. Boc contestă studiile În expunerea de motive, prin care s-a inițiat această lege, este prezentată o listă cu cinci studii care au drept scop definirea ZMB, dar lista nu este completată cu o sinteză a acestor studii, respectiv puncte comune sau diferențe majore, consideră Emil Boc. ”Mai mult, aceste studii au fot realizate în perioada 2003-2005, drept urmare, având în vedere dinamica accentuată a dezvoltării localităților din jurul municipiului București, este posibil ca, în prezent, rezultatele acestor studii să nu mai fie de actualitate”, se mai precizează în punctul de vedere al Guvernului. Pe de altă parte, părintele proiectului de lege privind înființarea zonei metropolitane, deputatul Vasile Gherasim, spune că „studiile au fost făcute în perioada 2003-2008, iar combaterea acestor studii se poate face numai prin efectuarea altor studii”. Lege pentru găsirea bucureștenilor fugari Numărul de bucureşteni care au “fugit” din Capitală , al celor care fac naveta în București, dar şi numărul calculatoarelor din localitate sunt câteva criterii care stau la baza formării zonei Metropolitane Bucureşti. Pentru început, 48 de localităţi ar urma să facă parte din zona Metropolitană, iar în doi ani, de la înfiinţare, Metropola va cuprinde 62 de localităţi potrivit deputatului Vasile Gherasim. Dacă legea va fi pusă în aplicare, Bucureştiul va avea o suprafaţă mai mare cu 250.000 de hectare, iar peste 430.000 de provinciali ar putea deveni „metropolitani”. În timp de premierul Emil Boc spune că nu este de acord cu proiectul, pe motiv că este unul vechi, Vasile Gherasim susţine că „trebuie înfiinţată zona metropolitană, pentru că nu mai este spaţiu. Dacă nu vom face acest pas, capitala va fi un oraş blocat”. Şapte localităţi au pus căruţa înaintea cailor Fierbinţi, Moviliţa, Roşiori, Sineşti, Cosereni, Maia, Boraneşti, toate din judeţul Ialomiţa, s-au decis să facă parte din metropolă. Aşa că aleşii locali au votat hotărâri de consiliu în acest sens, chiar dacă nu există încă nici măcar o lege privind înfiinţarea zonei metropolitane. Mai mult, aceştia au trimis deja hotărârile Comisiei de Administraţie publică, amenajarea teritoriului şi a mediului din Camera Deputaţilor, cerând să fie incluşi în zona metropolitană. Numai că acestea mai au de aşteptat, primele pe listă sunt cele din jurul Bucureştiului, unde au migrat bucureştenii, dar şi de unde vin oameni să muncească în Capitală. Localitățile populate de bucureșteni, primele pe listă Otopeni, Corbeanca, Chiajna, Baloteşti, Ciolpani şi Măgurele sunt localităţile unde s-au refugiat cei mai mulţi bucureşteni, în ultimii 10 ani, potrivit sudiilor care stau la baza fundamentării legii. Astfel rata de migraţie, calculată ca raport între numărul de persoane mutate în localitate şi totalul populaţiei, este de peste 10 %. Nu acelaşi lucru se poate spune despre ilfoveni, numărul celor care s-au mutat în Capitală fiind foarte mic. Şi localităţile în care s-au construit cele mai multe case noi, în ultimii 10 ani, sunt în capul listei. “În 21 de localităţi rata între casele vechi şi cele construite din anul 2.000 şi până în prezent este de peste 16%. Totuşi, pe primele locuri se situează Brăneşti, Pantelimon, Voluntari, Berceni şi Corbeanca cu o rată de peste 30%”, se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege. Totodată, specialiştii susţin că aportul bucureştenilor la înnoirea edilitară în zona metropolitană este, în medie, peste 52%. Telefonul fix şi calculatorul-criterii esenţiale Alte criterii pe baza cărora au fost incluse în zona metropolitană localităţi a fost numărul de telefoane fixe la mia de locuitori, dar şi numărul calculatoarelor existente. Potrivit unui sondaj realizat de CURS şi citat în expunerea de motive a legii, fixul bate calculatorul, astfel că există o medie de 100-635 de calculatoare la 1.000 de locuitori, în timp ce s-a înregistrat o medie de 152-806 de telefoane fixe la 1.000 de locuitori.
Recomandările noastre
