Mihai Eminescu numea Mănăstirea Putna „Ierusalimul neamului românesc”.
Analele de la Putna și Cronica moldo-polonă arată, imediat după ce descriu victoria de la Chilia, că la 10 iulie 1466 Ștefan Vodă a început să zidească Mănăstirea Putna, cu hramul „Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”.
ÎPS Pimen a povestit despre vizita pe care Ceaușescu a făcut-o la Putna, în 1966, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la ctitorire.
„În anul 1966, Nicolae Ceaușescu, președintele României la acea vreme, a vizitat Mănăstirea Putna cu prilejul împlinirii sorocului de 500 de ani de la punerea pietrei de temelie a bisericii Mănăstirii Putna.
După această vizită, Putna, îndeosebi, dar și celelalte mănăstiri au fost năvălite de mulțimea turiștilor, mai ales a școlarilor și a studenților. Aceștia, după terminarea vizitei care dura aproape două ore, mărturiseau: La școală ni se spune că religia este opiu pentru popor; aici, vedem că religia înseamnă cultură, artă”.
Citește și De ce se închideau cârciumile la ora 22.00 pe vremea lui Ceaușescu
Tot de la Pimen știm că fiica lui Nicolae Ceaușescu a fost de trei ori la Putna:
„Zoe Ceaușescu, după vizita tatălui ei, a fost de trei ori la Putna, în vizită particulară. Găzduia la o familie în comuna Putna.
Seara, când nu mai erau turiști în mănăstire, venea, intra în biserică, îngenunchea în fața mormântului lui Ștefan cel Mare câteva minute, săruta mormântul, săruta și icoanele din catapeteasma bisericii, săruta mâna părintelui ghid, mulțumindu-i, și pleca la gazda sa din Putna.
Ea a cerut o carte cu litere chirilice, pentru cultura ei; părintele stareț Gherasim a priceput ce dorește în realitate; i-a dat un Ceaslov și o Psaltire”, a mai relatat ierarhul.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric