Din reducerea salariilor bugetarilor vor fi economisiţi 12,66 miliarde lei (peste 3 miliarde euro), conform calculelor EVZ. Aceste economii la buget nu sunt suficiente. Va urma şi un val de concedieri din sectorul de stat.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, în locul guvernului, măsurile convenite cu FMI: reducerea fondului de salarii al bugetarilor cu 25%, scăderea pensiilor şi a ajutorului de şomaj cu 15%, măsuri care urmează să fie aplicate de la 1 iunie.
După mai multe runde de discuţii atât cu membrii executivului, cât şi cu guvernatorul BNR şi reprezentanţii FMI, preşedintele Băsescu a anunţat soluţia găsită pentru acoperirea găurii financiare în care România riscă să se afunde: nu mărirea TVA sau a cotei unice de impozitare, ci reducerea drastică a cheltuielilor bugetare. Băsescu a menţionat că una dintre variantele guvernului a fost să mărească TVA la 24% şi cota unică la 20%.
„Creşterea fiscalităţii ar fi însemnat blocarea şanselor de relansare economică”, a subliniat el, adăugând că a mers pe varianta „încrederii că guvernul îşi va continua programul de reformă”.
Acest program presupune ca, de la 1 iunie, fondul de salarii în sistemul bugetar să scadă cu 25%. „Toate salariile vor fi afectate cu 25%, inclusiv salariul minim pe economie”, a precizat Băsescu.
În afară de salarii vor mai scădea cu 15% pensiile şi ajutorul de şomaj. De asemenea, vor fi diminuate şi celelalte forme de ajutor social, printre care şi subvenţiile pentru încălzire.
Şeful statului a precizat că toate cele 16 programe de asistenţă socială vor fi reanalizate astfel încât resursele să se ducă doar către cei care au nevoie nu şi spre cei care vor să obţină venituri fără să muncească.
După reduceri, concedieri
Aparatul de stat, caracterizat de Băsescu drept „uriaş”, va suferi nu doar o tăiere la salarii, ci şi la personal. Până în decembrie, atât instituţiile din administraţia centrală, cât şi din cea locală vor trebui să facă evaluări ale fiecărui angajat şi apoi să opereze reduceri de personal.
„Până la sfârşitul anului, şefii de instituţii au obligaţia să-şi facă selecţia, să-i aleagă pe cei mai buni şi nu clientela politică, în aşa fel încât în anul 2011, menţinându-se anvelopa salarială, în speranţa creşterii economiei, şi salariile să poată reveni la cele pe care le au acum”, a spus Băsescu.
Şeful statului a subliniat că aşteaptă diminuarea aparatului de stat şi la nivel local şi a avertizat că acele primării sau consilii judeţene care nu vor opera disponibilizări se vor confrunta cu o reducere a fondurilor de la buget.
Alte măsuri anunţate de Băsescu vizează modificarea legii achiziţiilor publice, plata datoriilor către firme, precum şi schimbarea modului de impozitare a terenurilor agricole.
Fosta guvernare, arătată cu degetul
Calculele prezentate de şeful statului arată că 28% din buget se duce pe salariile din sistemul public, în timp ce pentru cheltuielile sociale, inclusiv pensiile, se alocă 35% din buget. Din cauza umflării acestor cheltuieli, România a riscat să ajungă în situaţia de a nu le mai putea finanţa şi a apelat la împrumuturi, inclusiv de la FMI. Printre vinovaţii pentru această situaţie Traian Băsescu a indicat şi partidele actualei opoziţii, PSD şi PNL.
„N-aş vrea să le aduc aminte şi risipa din 2008, care a adus voturi, dar acum aduce nenorociri României. Poate că decenţa şi solidaritatea este mai bună decât demagogia, pentru că nu voi ezita să-i arăt exact aşa cum sunt dacă uită ce au făcut până acum câteva luni când erau la guvernare sau până la sfârşitul anului 2008 când ne duduia economia”, a afirmat Băsescu, referindu-se la PSD şi PNL, fără să numească cele două formaţiuni.
„Creşterea fiscalităţii ar fi însemnat blocarea şanselor de relansare economică.“ TRAIAN BĂSESCU, preşedintele României
Analiştii economici şi micii întreprinzători salută menţinerea actualului nivel al taxelor şi spun că ajustarea din sectorul bugetar oricum trebuia făcută, mai devreme sau mai târziu
Ana Bâtcă
Măsuri dureroase pentru mulţi români, dar pe care nu le mai puteam evita. Aşa califică oamenii de afaceri şi analiştii consultaţi de EVZ deciziile anunţate de preşedintele României.
Printre cele mai dure sunt reducerea pensiilor cu 15% şi tăierea salariilor bugetarilor cu un 25%. Pensiile micşorate înseamnă o reducere a efortului bugetar de 500 milioane de euro, potrivit şefului statului.
Din reducerea salariilor vor fi economisiţi 12,66 miliarde lei (peste 3 miliarde euro), conform calculelor EVZ. Aceste economii la buget nu sunt suficiente. Va urma şi un val de concedieri din sectorul de stat.
Surse participante la discuţiile cu FMI, citate de Mediafax, spun că peste 140.000 de angajaţi din sectorul public vor fi disponibilizaţi până la începutul anului viitor, pentru a menţine cheltuielile de personal în limitele convenite.
„Nu” creşterii impozitelor
„Sunt măsuri draconice, dar probabil că altfel nu se mai poate, nu ne mai crede nimeni”, ne-a declarat analistul financiar Bogdan Baltazar.
În opinia sa, şeful statului „a exonerat cu mult prea multă uşurinţă guvernul de răspundere”. Pe de altă parte însă, analistul economic Ilie Şerbănescu susţine că acum România nu face decât să plătească factura pentru„delirul din2004-2008”, când „salariile şi pensiile au fost mărite pe baza unei creşteri economice nesănătoase”.
De fapt, spune Şerbănescu, factura a venit de mult, însă bugetul public, ajutat de FMI, a amânat această plată.
Lucian Anghel, economist-şef la BCR, se declară convins că majorarea taxelor, discutată în ultimele zile, nu era o soluţie bună. „Acest lucru ar fi adâncit recesiunea în România, ar fi decuplat ţara de evoluţiile din regiune şi ar fi înrăutăţit sentimentele investitorilor străini”, explică el.
În contextul în care în sectorul privat se fac în continuare corecţii şi creşte numărul de şomeri, „corecţiile din sectorul public erau inevitabile”, spune reprezentantul BCR. El e de părere că „orice măsură era nepopulară şi dureroasă”.
Şi Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM, critică varianta majorării impozitelor. În opinia sa, această măsură ar fi generat falimentul a zeci de mii de firme. Referitor la măsurile anunţate, deşi sunt dureroase, „sunt singura soluţie pentru a stopa degradarea situaţiei economice şi a asigura echilibrul financiar al ţării”.
REACŢIE
Vlădescu: „E cea mai bună soluţie”
Reducerea drastică a cheltuielilor este cea mai corectă soluţie, însă vor exista contestări în justiţii şi proteste, susţine ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu.
„Este cea mai bună schemă de ieşire din marasmul care ne paşte. Uitaţi-vă la curba salariilor, a inflaţiei şi a productivităţii şi vedeţi unde s-a produs ruptura. Noi nu facem decât să ajustăm la nivelul rupturii din 2007. Este o întoarcere la realitate”, a declarat oficialul, citat de Mediafax.
El a adăugat că sunt posibile mişcări de coalizare a diferitelor grupuri sociale, însă a precizat că nu are „capacitatea de a previziona reacţia justiţiei şi riscurile sociale”.
Autorităţile române trebuie să decidă dacă vor să avem un stat social, cu intervenţii în economie, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, înainte de anunţul preşedintelui Băsescu. „Nu poţi să păstrezi 6 milioane de asistaţi social cu 3 milioane de lucrători în sectorul neguvernamental şi cu un milion de bugetari”, a explicat şeful băncii centrale.
El a mai spus că „nu poţi să vorbeşti permanent despre situaţia pensionarilor, când salariul mediu al unui membru de familie care munceşte este sub pensia medie. Nu putem vorbi despre solidaritate, când nu ne gândim şi la cei 3 milioane”.
Şeful BNR a anunţat, ieri, modificarea prognozei de inflaţie pentru acest an. Cele mai recente estimări ale instituţiei indică o inflaţie de 3,7% la finele anului, faţă de prognoza anterioară de 3,5%. Pentru sfârşitul lui 2011, inflaţia s-ar putea situa între 1% şi 5%.
REACŢIILE OPOZIŢIEI
PSD şi PNL arată spre clientela
Romulus Georgescu
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat o serie de măsuri de sacrifiu pentru români, dar menajează în continuare „clientela portocalie”, este mesajul liderilor opoziţiei după anunţul şefului statului.
Liderul PSD Victor Ponta a afirmat că declaraţia şefului statului semnifică faptul că guvernul Boc nu mai există, ci doar guvernul Traian Băsescu. El a precizat că PSD e dispus la solidaritate, dar nu la complicitate şi a avertizat asupra riscului „unui genocid social”. „Omul gras care s-a pus în spatele românului este omul portocaliu”, a replicat Ponta la comparaţia preşedintelui Băsescu între sectorul bugetar şi „un om foarte mare şi gras de 200 de kilograme”.
Ponta a respins afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu potrivit cărora actuala putere ar fi avut doar două variante şi a spus că exista o treia. Este vorba de oprirea cheltuielilor bugetare exagerate şi concedierea miilor de clienţi politici ai actualei puteri. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a comentat şi el că singurul lucru bun după anunţul măsurilor care urmează a fi luate este că nu se măreşte fiscalitatea, dar în rest este vorba despre lucruri „de o gravitate fără precedent”.
„Preşedintele s-a bătut nu pentru ca un număr enorm de români să nu fie atât de grav afectaţi, ci pur şi simplu ca acel guvern să nu fie deranjat cu nimic şi să continue lucrarea sa în favoarea propriei clientele”, a spus Antonescu.
„Dacă aceşti pensionari din a căror pensie amărâtă li se mai taie 15%, dacă şi ăştia sunt graşi, înseamnă că nu ştim despre ce vorbim”, a afirmat liderul PNL. El l-a acuzat pe Traian Băsescu că nu-şi asumă responsabilitatea şi este maestru în a inventa duşmani - guvernul Tăriceanu, sau pesediştii din guvernul Boc.
„Acum de vină e grasul. Grasul ăsta care are şi salariu mare, şi pensie prea mare, şi ajutor de şomaj prea mare, probabil când o să termine şi cu aceştia o să fie de vină vecinii noştri, alte ţări”, a comentat Antonescu.