Românii vor mai putea accesa împrumuturi cu avans scăzut şi un nivel redus al garanţiilor câteva luni sau cel mult un an, sunt de părere analiştii financiari.
Cel puţin câteva luni şi maxim un an ar putea trece până la momentul în care Banca Naţională va implementa prevederile din proiectul noului regulament de creditare pentru persoanele fizice. Supus în prezent dezbaterii publice, acesta ar mai putea primi mici modificări, dar, spun analiştii, nu ne putem aştepta la schimbări radicale. Potrivit analistului economic Bogdan Baltazar, regulamentul propus de BNR, care urcă avansul minim pentru creditele ipotecare în euro la 30% din valoarea locuinţei şi la minim 40% pentru alte valute, este "dur", dar "dacă luăm în calcul mentalul financiar al poporului român, orice măsură restrictivă este binevenită". "Limitarea" împrumuturilor, doar în intenţie Efectul pe care îl ţinteşte BNR, de a limita creditarea în valută până la nivelul la care anulează cea mai mare parte din riscul acestor credite, va fi foarte greu de atins, spun însă analiştii. Bogdan Baltazar este sigur că băncile vor găsi metode de a ocoli regulile impuse de banca centrală, dacă vor dori să crediteze. "Câtă vreme ţările din jur duc o politică inflaţionistă şi ţin jos dobânzile cheie, nimic nu va bloca accesul românilor la credite în valută", a spus pentru Evenimentul Zilei analistul financiar Bogdan Glăvan. Acesta este de părere că, dacă anii viitori economiile vor intra din nou în faza de supraîncălzire, iar băncile vor fi interesate să dea credite, niciun regulament nu le va opri să facă asta. De altfel, condiţiile dure impuse de BNR în privinţa avansului, pot fi uşor ocolite, în condiţiile în care românii care nu vor dispune de un aport propriu vor putea apela la un alt împrumut, aşa cum fac de altfel şi în prezent. În opinia lui Bogdan Glăvan, singura modalitate prin care băncile centrale ar putea impune celor comerciale să crediteze responsabil ar fi aceea de le pedepsi atunci când dau împrumuturi în mod hazardat. Proiectul BNR propune totodată ca, la acordarea creditelor, băncile să deruleze teste de stres care să ia în calcul o depreciere a leului cu 52% faţă de francul elveţian şi cu 35% faţă de euro. Orice măsură de restricţionare a creditării ar lua băncile centrale nu vor fi însă eficiente, în condiţiile în care nicio instituţie nu poate prevedea care este riscul asociat pieţei, fie acesta de curs, şomaj sau dobândă, spune Glăvan, căruia propunerea BNR i se pare hazardată. În curând, noile reguli Cel mult 12 luni vor mai trece până când BNR va implementa proiectul de regulament pe care l-a postat recent pe site-ul propriu, este de părere Bogdan Glăvan. Băncile comerciale vor fi la rândul lor consultate şi vor putea să îi aducă amendamente. Alţi analişti sunt însă de părere că lucrurile vor decurge mult mai rapid. "De regulă, banca centrală implementează destul de repede schimbările pe care şi le-a propus. Mă aştept ca lucrurile să se mişte foarte repede. Aşadar, la începutul anului viitor, am putea vedea în vigoare noile condiţii de creditare", este de părere un alt specialist. CRITERII Ce condiţii impun băncile În prezent, băncile percep un avans de 10 - 20% din valoarea achiziţiei la creditele ipotecare, altele decât cele din programul Prima Casă. Creditele de consum se acordă de cele mai multe ori fără garanţii, însă, prin noul proiect, banca centrală încearcă să impună un nivel al colateralului egal cu 133% din valoarea creditului de consum acordat în valută. Băncile iau în calcul riscul valutar şi pe cel de dobândă la acordarea creditelor, dar nu există o metodă standardizată la nivelul pieţei, ci fiecare foloseşte proprii parametri. OPTIMISM Răsare soarele pe strada îndatoraţilor în franci elveţieni Decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de a limita aprecierea francului la un nivel de 1,2 franci elveţieni pentru un euro a declanşat un raliu de depreciere a monedei, care pe piaţa locală s-a putut observa prin scăderea valorii acesteia în raport cu leul. În ziua de anunţare a deciziei, cursul leu/franc a scăzut cu nu mai puţin de 27 de bani, iar în ultimele zile francul a continuat să se deprecieze, cursul scăzând cu peste un ban pe zi. Ieri, nivelul oficial indicat de banca centrală a fost de 3,4961 lei/franc elveţian. Cât se va menţine deprecierea Investitorii au început să îşi retragă plasamentele în moneda elveţienilor, mai ales că banca centrală a anunţat că este pregătită să ia şi alte măsuri prin care să prevină aprecierea francului, care îi afectează economia, prin scăderea valorii exporturilor şi scumpirea produselor de import. În opinia analistului financiar Bogdan Glăvan, francul s-a stabilizat deja la nivelul la care dorea să îl aducă banca centrală, aşa încât ne putem aştepta ca acesta să se menţină pentru mai mult timp de aici încolo. Deprecierea din ultimul timp a monedei elveţiene a şters aproape tot avansul consemnat de aceasta în raport cu leul de la începutul anului, în condiţiile în care, în prima zi de tranzacţionare din 2011 cursul leu/franc se situa la un nivel de 3,4242 lei/euro. Cotaţia a fluctuat puternic în acest an, diferenţa dintre nivelul maxim atins în raport cu leul şi cel minim fiind de nu mai puţin de 30%, potrivit datelor Băncii Naţionale. Leul a atins maximul istoric de depreciere în raport cu francul în acest an, cursul valutar situându- se la un nivel aproape dublu faţă de minimul istoric înregistrat de valuta elveţiană în raport cu cea locală.