Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate marți, 28 septembrie, sesizarea depusă de Guvern în privința moțiunii de cenzură înaintate de USR-PLUS și AUR, după ce a anunțat că va amâna discutarea existenței unui conflict juridic între Parlament și Guvern pentru după Congresul PNL astfel încât să nu intervină în scandalul politic.
Șeful Guvernului, Florin Cîțu, a depus la CCR o sesizare privind existența unui conflict juridic între Parlament și Guvern privind moțiunea de cenzură înaintată de USR-PLUS și AUR împotriva Executivului pe care îl conduce, invocând o conduită „neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă”. Potrivit documentului, moţiunea de cenzură a fost iniţiată, depusă şi comunicată cu „încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie”.
CCR dezbate sesizarea privind moțiunea de cenzură
„În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituţie, întrucât Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a transmis Guvernului României o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi care a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional.
Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului”, arată sesizarea depusă de Florin Cîțu la CCR.
„Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură”, mai prevede documentul.
Parlamentul a declanșat un control cu consecințe „grave” în politica internă și externă
Date fiind aceste aspecte, Parlamentul este acuzat că a creat o situație juridică conflictuală, prin care a declanșat control parlamentar prin intermediul moțiunii cu consecințe „grave” asupra politicii interne, cât și externe. Și administrația publică și buna funcționare a sa a mai fost afectată, a transmis Executivul Cîțu.
„Într-un stat de drept în care principiul separaţiei puterilor în stat este respectat, controlul parlamentar prin moţiune de cenzură angajează un raport juridic între Parlament (puterea legislativă) şi Guvern (puterea executivă), control care trebuie însă subsumat principiului conformităţii derulării procedurilor parlamentare cu Legea fundamentală. În ceea ce priveşte situaţia litigioasă supusă judecăţii Curţii Constituţionale, aceasta are un caracter juridic, întrucât vizează aspectele procedurale de rang constituţional privind iniţierea, depunerea şi comunicarea moţiunii de cenzură. Astfel, în opinia noastră, în derularea procedurilor prevăzute de articolul 113 din Constituţie, Parlamentul a adoptat o conduită neconstituţională, care nesocoteşte condiţiile de validitate necesar a fi întrunite pentru iniţierea, depunerea şi comunicarea unei moţiuni de cenzură, ceea ce are ca efect afectarea, vicierea etapelor ulterioare: a prezentării, dezbaterii şi, eventual, adoptării respectivei moţiuni de cenzură”, se mai explică în sesizarea către CCR.
De asemenea, se adaugă în document, situaţia juridică litigioasă are natură constituţională având în vedere că moţiunea de cenzură ţine de domeniul dreptului constituţional şi reprezintă un instrument constituţional de realizare a controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului, iar sesizarea vizează „interpretarea articolului 113 alineat (2) din Constituţie prin raportare la actele şi faptele realizate de Parlamentul României, care, dacă se constată a fi contrare normelor constituţionale, au generat şi un blocaj constituţional din perspectiva deplinei şi bunei desfăşurări a activităţii Guvernului”.
„Totodată, prin raportare la rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în considerarea atribuţiei sale constituţionale de a soluţiona conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile statului, exclusiv cu privire la procedura controlului parlamentar prin moţiune de cenzură, învederăm instanţei de contencios constituţional că singura soluţie constituţională pentru înlăturarea consecinţelor juridice ale unei moţiuni de cenzură iniţiate, depuse şi comunicate cu încălcarea Constituţiei este admiterea prezentei cereri”, a transmis Guvernul.
Amintim că judecătorii CCR au decis să dezbată moțiunea de cenzură după susținerea Congresului PNL ce a avut loc weekendul trecut astfel încât să nu intervină în conflictul de pe scena politică.
Ce a spus CCR despre moțiunea de cenzură din 2020
Actuala criză politică din Guvernul României seamănă, în anumite proporții, cu tensiunile de la guvernare din anul 2020, când împotriva Guvernului Orban a fost înaintată o moțiune de cenzură de către Partidul Social Democrat, ca urmare a „încălcării tuturor regulilor impuse cetățenilor pe fondul pandemiei de coronavirus de către reprezentanții Executivului”.
Și atunci, votul moțiunii de cenzură a fost amânat pentru o dată ulterioară pronunțării CCR, la care s-a depus o sesizare privind existența unui conflict de natură constituțională generat de depunerea moțiunii în sesiune extraordinară.
Anul trecut, CCR a constatat că nu a existat conflict de natură constituţională şi Parlamentul a procedat corect în derularea procedurii.
Amintim că Marcel Ciolacu și-a convocat colegii de partid pentru a lua o hotărâre în ceea ce privește depunerea propriei moțiuni de cenzură. Premierul Florin Cîțu a precizat că dacă magistrații CCR hotărăsc că nu a existat niciun conflict juridic, președinții ambelor Camere ar putea să plece acasă.