Există o soluţie legală pentru a opri zgomotul infernal pe care îl produc anumiţi motociclişti care zburdă noaptea pe străzile Bucureştiului.
La decolare, un avion cu reacţie produce 140 decibeli. Dacă stai ceva timp în jurul unui asemenea motor există pericolul de a rămâne surd. O motocicletă super-sport care goneşte noaptea pe bulevard cu 140 km/h produce 110 decibeli, la 8.000 de turaţii/minut. La acest nivel al zgomotului, specialiştii spun că te afli între pragul greu suportabil (100 db) şi pragul durerii (120 db). Altfel spus, zgomotul ajunge să te doară, nu mai e vorba de simplul fapt că te enervezi.
90% îşi cumpără ţevi care fac zgomot
"La 2 noaptea, când accelerează unul pe bulevard, mă trezesc brusc şi am impresia că motocicleta îmi traversează camera şi că cineva îmi taie patul în două cu drujba electrică. Simţi zgomotul motorului ca şi cum ar fi la un metru de tine", e mărturisirea unui bucureştean nervos, care locuieşte pe Ştefan cel Mare.
Două caracteristici fac din Capitală un oraş special: numărul mare de motociclişti şi bulevardele largi şi lungi de 4-5 kilometri. Noaptea, când traficul se eliberează, aceste drumuri drepte şi lungi devin piste de viteză.
Cele mai zgomotoase "motoare" sunt cele super-sport, pe care le calci lejer la 7.000 de ture ca să accelerezi. Îi dai blană şi în câteva secunde poţi ajunge la 11.000 de ture, care înseamnă o viteză de 180 km/h.
"E mai plăcut ca sexul", spune Răzvan, unul dintre motocicliştii veterani din Bucureşti, care bineînţeles nu vrea să-şi divulge identitatea şi cere să-i fie blurat şi numărul de la motor. Are un arsenal întreg în garaj: enduro, touring, super-sport, chiar şi una cu ataş. Ăsta da om pasionat. Cel mai important în toată discuţia pe acest subiect este că Răzvan şi-a schimbat ţeava de evacuare de la un Kawasaki super-sport.
"E un eşapament after-market, l-am luat pentru că face mai mult zgomot", recunoaşte el cât se poate de natural. "90% dintre motociclişti fac asta", completează.
Îşi lasă motorul pozat şi măsurat cu sonometrul. La 3.000 de ture, zgomotul nu depăşeşte 70 db. E ca şi cum cineva ar vorbi un pic mai tare în preajma ta. La 7.000 de ture, nu poţi suporta zgomotul mai mult de 3-4 secunde. Sonometrul înregistrează 102 db. La 11.000 de turaţii, geamurile din apropiere tremură, iar undele sonore parcă te izbesc peste faţă, peste mâini şi picioare.
La RAR, zgomotul nu se măsoară
Dealerii moto din Bucureşti spun că vina nu le aparţine. "O motocicletă cu eşapament original nu face mai mult zgomot decât o maşină. Poate cu 5-10% mai mult", explică Mihai Genoiu, de la Honda.
Motoarele vin cu amortizoare, chiar şi cele super-sport devin suportabile. "Toţi le modifică după ce le înmatriculează. Fie le scot amortizoarele din ţeava de eşapament, fie schimbă toba cu totul, fie le dau găuri… Dar de la noi le cumpără cu standardele de zgomot legale", precizează şeful departamentului tehnic de la Honda Bikes.
Motocicletele importate sunt omologate la RAR conform normativelor europene. Se ia un exemplar dintr-un anumit lot, se pune pe pistă, în aer liber, şi i se măsoară zgomotul cu sonometrul. Dacă se încadrează în standarde, toate motoarele de acel tip primesc omologarea pentru a intra în circulaţie.
"La înmatriculare nu se mai evaluează zgomotul, pentru că nu există condiţii tehnice. Se retrage de la înmatriculare doar dacă se observă modificări constructive, ceea ce vizual e greu de depistat", explică Cristian Uţă, şeful Departamentului Reglementări din cadrul RAR Bucureşti.
Soluţia, la Primăria Capitalei
Pe scurt, un motor care produce 110 db în loc de 54 db, cât ar fi legal, trece fără probleme inspecţia tehnică (ITP) pentru că zgomotul nu reprezintă un criteriu de evaluare. Deci poate scula noaptea un cartier întreg pentru că poliţiştii nu pot interzice circulaţia pe drumurile publice a unui vehicul care are ITP-ul în regulă.
"Există o soluţie: o hotărâre de consiliu local prin care sunt prevăzute pedepse pentru depăşirea anumitor praguri de zgomot la vehicule, după ora 22.00, să spunem. E singura soluţie pentru că regulile de circulaţie nu sunt armonizate la nivel european. Fiecare comunitate îşi poate stabili singură regulile pe raza localităţii", afirmă Cristian Uţă.
Tiberiu Ivaşcu, preşedintele Comisiei de Mediu din CGMB, spune că în două săptămâni va demara o dezbatere serioasă în Consiliul Municipal pe acest subiect: "Au mai fost discuţii colocviale în ultimii ani, dar nu s-a mers până la capăt. E o problemă gravă".
Dacă s-ar limita zgomotul produs de motoare după ora 22.00, poliţiştii de la Rutieră ar sta la vânat motocicliştii exact cum stau cu radarul. Sonometrul e un instrument de mână care măsoară instantaneu nivelul decibelilor. Nimic mai simplu.
PRAGURILE POLUĂRII FONICE
La 100 db se produce enervarea puternică
Există o scară a poluării sonore, dar Garda de Mediu şi Agenţia pentru Protecţia Mediului nu derulează campanii speciale pentru combaterea surselor nocive, acţionând doar în cazuri punctuale, la sesizarea cetăţenilor. Agresiunile sonore pot provoca afecţiuni cu caracter general, de la diminuarea capacităţii intelectuale şi stări nevrotice până la tulburări cardiovasculare.
La 60 db (automobil în deplasare) apare nivelul jenant, la 80 db (stradă cu trafic foarte intens) e nivelul nociv, la 90 db (maşină de tuns iarba) apare pragul de pericol, la 100 db (ciocan pneumatic) se produce enervarea puternică, iar la 120 db (presă-ciocan) se instituie pragul de durere.