Piața locală va fi invadată de produse ieftine din UE, iar fermele noastre nu-și vor putea vinde producția, ca urmare a eliminării cotei de lapte, spun actorii pieței de profil.
Fabricile românești de lapte știu acum că producția pe care o realizează este, oarecum, sigură, stabilită și acceptată la nivel european. Începând cu 1 aprilie, nu va mai fi la fel: cotele de lapte care limitau cantitățile pe care le pot produce toate statele membre UE vor dispărea și fiecare țară va produce cât vrea și va lupta pentru vânzarea propriilor produse.
Din păcate, fermele autohtone sunt departe de a fi pregătite pentru acest șoc al pieței, susțin sindicatele. „Când o să dispară cota de lapte, o să fie un dezastru pentru micii producători din România, pentru că ne invadează laptele din alte statele UE, cu performanțe remarcabile în acest domeniu. Cota de lapte a fost introdusă tocmai pentru că țări precum Franța, Germania, Olanda obțineau producții foarte mari de lapte, care distorsionau piața”, declara, recent, Horațiu Raicu, secretarul general al federației sindicale din domeniul agricol Agrostar.
Avalanșă de produse lactate ieftine, din import
Patronatele sunt și mai pesimiste. „În ultimii trei ani, am pompat în producția de lapte și am crescut-o. Însă planificarea producției trebuie făcută în funcție de cea a vânzărilor. Noi îl producem, dar cine îl valorifică?”, declară, pentru EVZ, Dorin Cojocaru, președintelele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).
Având în vedere că noi nu avem fabrici de lapte praf, produs ce poate fi păstrat mai mult timp, laptele trebuie valorificat rapid. Nici producția de cașcaval nu mai este o soluție, susține șeful APRIL. Piața românească este deja invadată de produse mai ieftine din Polonia și Slovenia.
Acesta conturează un viitor foarte sumbru pentru fermierii din domeniu. După ce, anul trecut, numărul fabricilor de lapte autorizate a scăzut de la 183 la 130, Cojocaru estimează că, până la sfârșitul acestui an, vor supraviețui doar în jur de 70 de fabrici de lapte. „Cu noul Cod fiscal, ne-au pus și bomboana pe colivă”, mai spune acesta, referindu-se la neincluderea laptelui printre produsele alimentare care vor beneficia de TVA redus de 9%, începând din 2016. Fermele autohtone de lapte vor primi o lovitură și în cazul în care România ar pierde finanțarea europeană pentru programul „Cornul și laptele”. Un raport recent al Centrului Român de Politici Europene arată că statul român trebuie să coreleze acest program cu prevederile europene în cel mult două luni și jumătate.
Soluții în ceasul al 12-lea
Chiar dacă, în prezent, piața românească a laptelui nu dispune de un lanț de producție funcțional și eficient, încă se pot face multe. Reprezentanții Agrostar afirmă că asociațiile pot accesa fonduri europene, pot colecta laptele, pot cumpăra instalații de muls performante pentru obținerea laptelui conform, pot încheia contracte avantajoase cu retailerii pentru desfacere. De asemenea, micii producători de lapte trebuie să înființeze mici fabrici locale de prelucrare a laptelui. „Dacă multinaționalele nu sunt eliminate din sectorul de procesare, vor recurge la importuri masive. Micii producători de lapte trebuie să integreze producția-procesareavânzarea”, punctează Horațiu Raicu, de la Agrostar.